Let’s go Brandon!

La prima vedere, chiar si la a doua, titlul poate parea un imbold, un indemn motivational. Dar nu. E de fapt unul din cele 4.5 miliarde de fake news. O masluire regretabila a unei realitati cu conotatii sexuale. O realitate pe care media americana incearca cu greu s-o ascunda, s-o distorsioneze, s-o falsifice pentru ca adevarul, in toata nuditatea lui, sa nu ajunga la urechile electoratului. Pentru ca, vedeti voi, problema acestei stradanii de-a ascunde sau distorsiona adevarul este dirijata si-i vizeaza numai pe cei apti de vot. Dar nu pe toti, numai a cei din neamul lui „I don’t care” si „So what?” care sunt, de regula, majoritari.

Si pentru a exemplifica cele afirmate, asa cum sta bine unuia care nu bate cimpii, nici macar la propriu, va voi spune povestea acestui „Let’s go Bandon!”

Ati auzit de Brandon? Nu? Nu va faceti probleme pentru ca pina prin octombrie, cind acest, Brandon Brown, un pilot de NASCAR, cistiga prima lui cursa, la Talladega, nimeni nu auzise de el. Si in mod sigur putini ar fi auzit de el si dupa respectiva victorie daca la cursa n-ar fi asistat o multime de spectatori dornici sa-si exprime plenar afectiunea pentru conducatorul iubit. Cine e Brandon si ce alte merite o fi avind, e cu totul si cu totul irelevant. Dar ce ramine relevant este interviul care i s-a luat dupa cursa. Interviu executat de o reportera de la NBC Sports. De fapt, ca sa fiu corect, asa dupa cum mi s-a dus vestea, trebuie sa spun ca si aceasta don-soara va ramine celebra intrucit distorsionarea realitatii ii apartine, stiut fiind ca NBC-ul ca si toate celelalte televiziuni, cu exceptia FOX News-ului, ling mina liberala care-i hraneste.

Asadar, in timpul interviului, multimea din tribune, dindu-si seama ca se televizeaza in direct, a tinut sa-i adreseze un omagiu celui care-i conduce spre comunism in zbor. Adica Mortului din Casa Alba. Mesajul, „Fuck Joe Biden!” are, dupa cum spuneam, conotatii sexuale si exprima dragostea si adeziunea de care se bucura Mortul, in rindul celor care se simt tradati, mintiti, batjocoriti si persecutati de un impostor. Numai ca reportera, dindu-si seama de gravitatea postei la care publicul dorea sa-l supuna pe Biden, se uda toata, incearcind in mod lamentabil si fara succes sa convinga audienta ca publicul de fapt scandeaza „Let’s go Brandon” si nu „Fuck Joe Biden”

Dar, dupa cum se poate vedea in clipul de mai sus, dragostea fata de conducatorul iubit s-a extins cu repeziciune devenind un fel de „Muie PSD”, in varianta americana. De fapt nici industria muzicala nu s-a lasat mai prejos, exprimind aceleasi sentimente alese fata de Dementa Cenusie a Casei Albe. I-as fi spus „eminenta cenusie” asa cum se obisnuieste, dar intrucit n-a fost niciodata, am preferat realitatea nealterata.

Nu stiu alti ce simt, dar eu fiind o fiinta sensibila, emotia ma napadeste si lacrimile-mi curg, riu, vazind cita lume e capabila de astfel de sentimente inaltatoare. Si nu numai atit, dar din punct de vedere moral, nu ai cum sa nu aderi la o astfel de manifestare a bucuriei de-a fi contemporan cu cel mai mare idiot ales al US.

Let’s go Brandon!

Read Full Post »

Tara morilor de vint

Nu, domne, nu-i vorba de vreun jurnal de calatorie, nici de mori de vint si nici macar de vreo Olanda.

E vorba, si pe buna dreptate, ca daca esti bun, esti prost. Cred totusi ca o formulare mai exacta ar fi  „daca esti bun, esti luat de prost”, dar asta nu scade cu nimic veridicitatea afirmatiei. Numai ca pe vremea cind mintosii isi pierdeau timpul cu maxime, axiome si teoreme, nu doar cu forme ingenioase de inavutire, ca cei de astazi, probabil ca termenul „onestitate” inca nu fusese inventat. Pentru ca daca ar fi facut parte din vocabular, sigur ar fi fost inclus in axioma deja formulata.

Involutia caracterelor in politica romaneasca, si poate chiar si in politica de…aiurea, este galopanta.  Daca esti onest, esti marginalizat pina la exilare sau autoexilare definitiva. Pentru ca un om integru, nu va suporta la infinit un trai intr-o lume cocosata de slugarnicie si manipulata ca tranvaiul, pe trasee prestabilite. Pe de alta parte, bine ca inca mai exista cite un onest, pe ici, pe colo, care prefera sa nu se dezica de propriile principii pentru a se face pres in fata vicisitudinilor ipocriziei. Onestitatea si verticalitatea in politica sunt o rara avis si de aceea probabil ca nu au trecere la norodul obisnuit sa puna semnul de egalitate intre politicieni, servilism si ipocrizie.  Cine nu prezinta aceste doua trasaturi de caracter, e considerat anormal, dement, un fel de Don Quijote si asta ma face sa cred ca onestitatea a ajuns sa fie considerata un defect sau o boala, de mintea celor multi.

Asta fiind cazul Antonescu, a carui popularitate a scazut pe motive de onestitate si naivitate si care a mizat pe loialitatea partidului, partid care l-a facut sa regrete sacrificiile facute. Din punctul meu de vedere, Antonescu ramane cel mai capabil si integu politician actual si inca nu-l consider iesit complet din cursa pentru Cotroceni. Iohannis are destul timp sa-si erodeze actuala popularitate care i se datoreaza in fapt, Antonescului. Pina in septembrie, nu numai presa pesedista, dar si cea de dreapta il vor macina ca pe tartar. Nu inteleg de ce Crin nu a cerut o dezbatere face to face cu Iohannis, asa cum se procedeaza in America, in locul acelui sondaj de opinie irelevant. Spun irelevant pentru ca daca 80% dintre participanti au fost pesedisti, atunci e clar ca Antonescu n-ar fi avut nicio sansa in sondaj, el avind mai multe sanse sa-l demonteze pe Ponta al lor, decit Klaus. Pe de alta parte, pe ce considerente a fost ales Iohannis? Stie cineva? Popularitate? Pai aia vine si cum vine asa se poate si duce. Unde dracu e dezbaterea pe probleme nationale si internationale? Sau aia ramine de domeniul Cismigiului si a pensionarilor care-l umbla-n lung si-n lat?

Dar pe linga Antonescu, mai e si Ioan Ghise, cel mai Don Quijote de pe malurile Dimbovitei, care dupa ce s-a batut cu morile de vint basiste, a trebuit sa se bata si cu cele useliste, apoi cu cele peneliste, ca acum sa-si dea seama ca o moara de vint, e doar o moara invirtita de un vint si care nu poseda nici macar o adiere de personalitate. Acest om este singurul antibasism si antibasist dovedit, nu auto-declamat cum e majoritatea politicienilor actuali. Omul asta a demonstrat, in litera constitutiei, ca BaSecu nu e presedinte de drept, atita timp cit el este inca sub incidenta suspendari pe care Parlamentul n-a catadicsit s-o revoce sau sa-l demita in urma referendumului. Dar aceaste mori de vint prin capul carora chiar bate vintul, alesi de popor sa-l reprezinte, au fost surzi si muti, cind a fost vorba sa-si indeplineasca atributiunile constitutionale. Oare de ce? Poate pentru ca morile de vint actuale isi modifica pozitia elicei dupa cum bate vintul oportunismului. Migrarile parlamentarilor fiind un exemplu de notorietate, demonstrind lipsa unor principii si al unui crez politic. Membrii de partid de astazi sunt niste mercenari, care azi lupta pentru tine, miine impotriva ta, depinde de cine si cu cit ii plateste. Singurul lor crez fiind banul.

Cu toate acestea, Ghise a continuat sa lupte si sa-ncerce sa-i trezeasca pe uselisti la viata. Numai ca ei nu la viata aia onesta si verticala visau, ci la cea calduta, banoasa si linistita, fara turbulente constitutionale. La fel ca si predecesorii lor de sorginte basista. De fapt adevarurile sustinute de sarmanul Ghise n-au avut ecou nici macar in urechile penelistilor lui de suflet.

Asa ca, dupa atita zbatere si chin, nedorind sa devina o alta moara in bataia vintului, Ghise, incaleca pe Rocinante si pleaca, dindu-si demisia din partid, desi, la cit sunt romani de devotati unei idei, eu cred ca mai bine si-o dadea din tara. O tara a morilor de vint. Ca la urma urmei, privindu-l de undeva de sus, de pe inaltimile aiuritoare ale onestitatii, pare cam singur printre straini. Nu spun ca nu vor fi multi care-l vor urma, dar vor fi extrem de multi cei care-l vor considera in continuare un Don Quijote, un nebun si-un exaltat.

Si acum gata, ca ma dor amprentele digitale de cit am ciocanit la tastatura asta.

Read Full Post »

Impotenta cincinala

Cum necum, am reusit sa vad si eu ultima dezbatere prezidentiala dintre Gornist si Basinos. Ca sa fiu sincer, asa dupa cum ma stiti, mi-a placut. Formatul si participarea mi s-au parut interesante pentru o astfel de dezbatere. Parerea generala e ca Gornistul a cistigat detasat, desi a avut citeva sincope. Nu am sa ma refer la mistourile reciproce, unde tot pe Goarna l-am vazut cistigator, ci la interventiile cu greutate si importanta electorala. Nu spun si nu vreau sa se creada ca acord un gir absolut celor doi candidati. Nu. Din tot ce-am auzit probabil ca vreo 30% va fi implementat de viitorul presedinte, oricare-ar fi el, dar din punct de vedere electoral, consider ca Basinescu s-a prezentat sub orice critica, ca un sinucigas. Intreaga seara si-a petrecut-o scotind in relief nereusitele mandatului pe care sigur il va incheia peste doua zile.  Omul este dobitoc fara doar si poate. N-am vazut in viata mea un candidat sa-si unga singur funia cu sapun si sa si-o si puna-n jurul gitului, asa cum a facut-o dementul asta. Chiar ma intreb, nu s-a gasit niciun analist politic sa-l invete ca in alegerile pentru un nou mandat, ceea ce promiti ca vei face trebuie sa fie in concordanta cu reusitele din mandatul precedent pentru a avea credibilitate? El parca era acolo sa le spuna romanilor de ce nu merita sa fie reales. Ba mai mult, a repetat de citeva ori faptul ca a facut greseli, de parca era Clinton cind o muise pe Lewinski. In toate interventiile lui, Basinica n-a spus altceva decit „situatia asta e inacceptabila, in urmatorii cinci ani ca presedinte…”. Bai naucule, pai esti presedinte. Ai uitat? Lui Goarna saracul nu-i mai ramasese altceva de facut decit sa-i impinga scaunul de sub picioare cu un „de ce nu le-ai rezolvat pina acum?”Iar cind sa spuna si el ceva destept, s-a apucat de French can-can-uri, cu ce-a cautat Goarna noaptea la Vintu si a tinut-o pe vinturi (de, tot o basina, dar mai stilata) urlind ca apucatul, de parca-l ajunsese orgasmul. El avea treaba cu Vintu, Patriciu si Voiculescu, cind in spate-l tinea pe Videanu. Si n-as vrea sa ma leg de defecte fizice, dar zau ca-mi aducea aminte de melcii aia care-si retrageau un ochi cind li-l atingeai, raminind ca Ciclop cu unul singur. Iar pe ala si-l invirtea nefiresc in orbite ca pe girofar. E foarte adevarat ca a punctat si el de vreo doua ori, dar nesemnificativ in comparatie cu adversarul. De fapt Gornistul i-a tras-o de la prima replica. Cind Basinel a incercat o muscatura Iliesciana, iar replica  „tu inca te mai lupti cu strigoii” ia retezat toti dintii din fata, de-ncepuse sa-si piarda saliva-n batista. As putea spune ca a fost un macel in care Basinescu si-a etalat impotenta cincinala. Dar autoflagelarea a mers si mai departe. De parca deserviciile pe care singur si le facea nu erau suficiente, s-a apucat de citeva ori sa-i aduca elogii adversarului. Nu m-ar mira ca asta, cit e de imbecil, sa-l voteze pe Geoana. Unde s-a mai pomenit sa-i dai adversarului dreptate, cum a facut-o asta, sa-ti recunosti deschis greselile si sa mai cistigi si alegerile? Unde, in ce sistem solar?

Stiu ca pe ambii ii preocupa doar puterea. Ati prefera unul cu alte preocupari?

<Ou la la, tu es vraiment magnifique!>          <What, Monica was better?>

Read Full Post »