Posted in propuneri papale, tagged benzina, betiv, pompa on iunie 27, 2019| 6 Comments »
***
Foaie verde si-o mangusta,
La pompa vinul se gusta
Si eu, (Hic!) scuzati, pardon!
Voi degusta un galon.
C-am asa o sete-n trup
(Hic!) Si o foame ca de lup.
Si-nca una va mai zic,
(Hic!) Aici pretul e mai mic.
Beau de ieri, nu ma abtin,
Cu banii pe-un kil de vin.
Si sa stiti ca nu sunt negru,
Noooo, (Hic!) sunt sobru si intergu,
Dar m-a prins flama aseara,
Vrind sa-mi aprind o tigara.
Vinul asta (Hic!) va spun,
Nu se bea, cind bei tutun.
***
Posted in comentarii papale, tagged coruptie, cult al pesonalitatii, hagi, presa vinduta on iunie 22, 2019| 4 Comments »
Un alt rezultat de exceptie al tricolorilor romani la turneul final al Campionatul European Under 21. 4-2 impotriva Angliei. E adevarat ca „elisabetii” ne-au cam calarit, dar cele patru lovituri de copita i-au zapacit de cap, nu doar pe jucatori, dar si intreaga Anglie care nu poate intelege cum de cea mai titrata si mai talentata echipa nationala a putut s-o fure in asa hal de la cei pe care i-a calarit. Dar, na, pe undeva e normal sa nu inteleaga, atita timp cit pe noi ne stie lumea doar de „Halep”. Dar indiferent de ce gindesc englezoii, Echipa Romaniei si antrenorul Radoi merita toate felicitarile noastre si ale altora.
In acest timp, in Romania, Gazeta Sporturilor isi continua marsul triumfal de incoronare a juniorului Hagi. Hagi, cel care in meciul de ieri a dat un gol si-a primit nota 9, desi in rest a fost zero. Nici Baluta n-a mai facut un meci mare, ca cel contra croatilor, dar Radu si Coman ne-au salvat calificarea, aparind si inscriind cam tot ce se putea apara si inscrie. Si ce sa vezi, au luat aceeasi nota ca si „alintatul lui tata” de care nu s-a auzit vorbindu-se in primele 45 de minute. Motivul fiind simplu. In primele 45 de minute Hagi si basica au fost ca doi magneti de aceeasi polaritate.
Dar pe linga numeroasele poze si osanale dictate de la „centru” intru ungerea juniorului ca leader al generatiei din care face parte, sclavii, denumiti reporteri, recurg si la alte magarii, crezindu-ne incuiati la minte.
Iata ce scrie un idiot in GSP.ro ca traducere a unui comentariu din Sky Sports:
„România a fost condusă de un nume legendar – Ianis Hagi, fiul celui mai mare fotbalist român din istorie, Gheorghe Hagi. Acesta a pus umărul la distrugerea Angliei cu un gol și un joc de excepție” – Sky Sports
Numai ca citind in Sky Sports toate articolele referitoare la meciul cu pricina, singura referire la Ianis Hagi e asta:
Ianis Hagi, Romanian legend Gheorghe’s son, capitalised on Fikayo Tomori’s error to make it 2-1 (85), and though Tammy Abraham equalised again (87), a double from sub Florinel Coman (89 and 90+3) put the game out of reach.
Chestie care s-ar traduce : Ianis Hagi, fiul legendarului Gheorghe, a profitat de eroarea lui F.T ducind scorul la 2-1 (85) … etc.
Ceea ce nu aduce nici pe departe cu ce a vomitat menestrelul de curte al lui Gica. Treaba devine de-a dreptul gretoasa.
Chiar nu le-o fi rusine?
Posted in comentarii papale, tagged fotbal, hagi, nume, pile, talent on iunie 19, 2019| 6 Comments »
Nu spun ca juniorul Hagi nu e si talentat, dar in mod sigur e mult mai tare-n tata. Iar mai nou, pentru a nu-si supara „regele”, toata suflarea Romaniei ii sufla-n cur mezinului pentru a-i ridica pretul.
Ca Gheorghe are merite ca fotbalist, am mai spus-o si chiar daca n-as fi spus-o, se stia. Dar inversunarea cu care „cioara” isi declara fiul privighetoare, e de-o penibilitate cum nici Becali n-ar fi capabil s-o faca. Aaaaa…Da!
Am vizionat si eu meciul Romaniei contra Croatiei din cadrul Campionatului European Under 21. Un meci care m-a entuziasmat, eu nefiind croat. Si mult mi-a mai placut de Baluta si compania. Buni, nene! N-am ce zice. Un tineret talentat si luptator de care duceam o lipsa, pe cit de crunta, tot pe atit de indelungata.
Citind ziarele de-a doua zi, aflu ca Baluta e notat cu 9, ceea ce mi se pare o nota conforma cu realitatea din teren. Dar in aceleasi ziare citesc cu tupoare ca Hagi, din a carui pasa croatii au dat singurul lor gol, e notat cu 8, in timp ce Ionut Radu, care a aparat excelent, primeste 7, ceea ce mi se pare abuziv si injositor. Ca, ce-a facut fiul „regalitatii” fotbalistice romanesti? A dat vreo 5 pase laterale inofensive, alte 3 in adincime la … adversari, a avut vreo 4 patrunderi esuate, 2 lovituri libere pe deasupra, centrari in out de poarta, vreo 3 cornere la gramada si a pasat inapoi croatului care avea sa inscrie, dupa cum spuneam. A, sa nu uit, ca nu-i fair play, a bagat si un gol cu poarta goala, dupa o faza creata de Puscas.
Nu spun sa nu-i incurajam pe tineri, dar cind vad ca toata atentia e axata, fara motiv, doar pe aceasta autodeclarata „privighetoare” careia i se face o reclama exagerata, nu pot sa nu ma intreb „cam cum ar fi fost daca l-ar fi chemat Ionescu si n-ar fi fost fiul actualului tata?”
Intrebarea fiind retorica, am sa-mi si raspund, ca Mr. Bean care-si trimitea singur felicitari in plic. Adica dintr-un tinerel cu oarece talent, dar cu tata „rege” analistii au ajuns sa-l numeasca leader-ul generatiei. Te apuca si risul si jalea. Un televizorist, din astia programati, l-a intrebat pe Adrian Ilie daca se poate spune ca Juniorul e comparabil cu taica-sau. Iar fostul fotbalist, realmente jenat si incurcat de penibilitatea intrebarii, s-a bilbiit indelung dupa care a spus „e, mai e mult de munca pina atunci”, ceea ce e o forma eleganta a lui „esti prost sau te faci?” Pentru ca juniorul la ai lui 20 de anisori nu e nici pe departe de talia seniorului pe cind acesta avea doar 18.
Cert e ca Hagi Jr. nu e vreun Hagi sau vreun Mutu si nici nu cred ca va fi vreodata. Pentru aia n-au mai intervenit tatii sa-i declare cei mai cei. Aia au demonstrat-o singuri. Pentru aia n-au mai intervenit tatii sa fie bagati sa joace. Aia erau jucati pentru ca meritau si nu doar in Romania. Aia erau cautati de marile cluburi europene pentru valoarea demonstrata, nu cautau tatii sa-i aciuiasca pe la vreo Sevilla, cu surle si trimbite.
De ce n-a fost jucat Hagi jr. la Florenta? Din cauza faptului ca tac-su nu era antrenorul Fiorentinei. Simplu. Ca Sevilla se poate intepa dind o caruta de bani pe printisor, posibil, la cita vilva fac romanii in jurul acestui rasfatat al sortii. Dar daca cineva-si inchipuie ca aia il vor juca datorita osanalelor romanesti si parintesti, se-nseala amarnic. Daca nu se impune, va freca banca mai mult si mai cu talent decit femeile de serviciu. Ca aia au mijlocasi ofensivi cu tupeu si talent, nu cu tati celbri, iar in fotbalul mare, daca romanii n-o stiau, joci daca esti tare, nu daca esti tare-n tata.
Posted in let's listen, tagged opera, Puccini, tosca on iunie 16, 2019| 11 Comments »
Bey, ati auzit de Tosca, aia pe care o mai chema si Floria? Nu? Dommage! Sa va spun eu cam care-a fost vrajeala cu tipeza asta.
Fata era indragostita cu stropi de unul, Mario Cavaradossi. Unu d-ala de picta biserici. Bun, deci asta era la treaba pictind-o pe Maria Magdalena, cea de care biserica zice c-ar fi fost golanca, desi aflu, pe surse, ca de fapt asta-i o facatura misogina nascocita de biserica. In fine, cind vine vorba de biserici, I really don’t give a fuck.
Dar Cavaradossi alesese ca muza o marchiza, dar nu d-aia de pun romanii in fata casei. Nu, asta era o nevasta de marchiz sau cam pe-acolo. In fine, asta avea un frate, care cica era consulul Romei si care pe motive politice era fugarit de potera lui Scarpia, al mai politist din Roma acelor vremi. Si cum fugarul, Ancelotti, se ascundea in aceeasi biserica, da cu ochii de soru-sa cocotata pe perete de pensula lui Cavaradossi. Si uite asa isi da pictorasul drumul la glas si plesneste o „Recondita armonia”, adicatelea, armonia intre figura marchizei si pictura lui.
Dupa ce termina de cintat (si ce cintat!) ii promite fugarului sa-l ascunda la vila lui. Dar Scarpia afla si-i pune pe amindoi sub urmarire. Dar ca s-o scurtam, si s-o vorbim si pe Floria, ca doar ea e eroina lui Puccini, revin.
Don’soara se roaga de Scarpia cu cerul si pamintul, sa-i crute iubitul intemnitat si sa nu-l execute, ca pe Ancelotti, care devenise intre timp istorie. Scarpia, care era o scorpie de om, ii propune un schimb reciproc avantajos, care pina si mie mi s-a parut echitabil. O babardeala sexualizanta in schimbul vietii lui Cavaradossi. E si Tosca, dupa ce se da de ceasul mortii, in aria de mai jos, accepta, dar cu un plan de contraatac bine pus la punct.
Si pentru ca Floria noastra nu era vreo gisculita bleaga si usor de dus de cioc, pune mina pe un pumnal si-i da politaiului de-l satura de sex, scurtindu-i viata, Asta nu inainte de-a obtine de la el pardonul in scris.
Numai ca pardonul era la misto si Mario, amorezul, va fi executat pe bune. Iar inainte de-a da coltul, mai plesneste o arie de sa-ti taie respiratia si sa-ti faca pielea de gaina.
In final, Floria, eroina, dindu-si seama ca a halit-o cu craci cu tot si observind ca Mario e foarte mort, se arunca de pe zidurile castelului Sant’Angelo, pe care, in paranteza fie spus, l-am vizitat si eu, de dragul operei.
In speranta ca v-am trezit interesul vizionarii acestei opere, incalec pe-o sa, desi imi cam lipseste calul, sfatuindu-va sa iubiti opera, ca merita.
Posted in enigme papale, tagged ace of base, black, hurts, muzica on iunie 14, 2019| 2 Comments »
Posted in comentarii papale, tagged agartha, lumea din Pamint, teorie on iunie 11, 2019| 5 Comments »
La prima vedere titlul poate parea o Agatha rârâită. Dar nu. Nu e rârâită si nici Agathă. Este vorba de alt secret detinut doar de americanski. Adica, nu stiu cum se intimpla, dar numai astia detin toate secretele lumii. Bag sama ca rusii sunt cam papagali, ca altfel nu-mi explic cum de numai americanilor li se dezvaluie adevarurile universale la care ceilalti muritori n-au acces. Well, adica nici ei n-au acces, doar guvernul, armata si agentiile nascatoare de securisti. Americanii de rind traind in aceeasi ceata care invaluie restul omenirii. Mentionez ca-n restul omenirii m-am inclus si pe mine.
Bun, introducerea fiind suficienta, trecem la cuprins. Povestea spune ca acum vreo suta de mii de anisori de-ai nostri, s-a-ntimplat un razbel atit de nenorocit incit intreaca suprafata a planetei a fost facuta harcea-parcea. Si cica aia care au mai ramas, au ras-o underground. Nu toti. Ca cica noi suntem urmasii celor care n-au dorit sa intre in Pamint si au ales sa-si continue viata de suprafata.
Bon! Dar acum vine lovitura de baltag a lui Nechifor Lipan, ca unii oameni cu capul mai mare afirma ca Pamintul ar fi gol pe dinauntru. Adica axista o scoarta de vreo 100 sau 1000km din cei 6000 ai razei Pamintene si ca dupa urmeaza un ditai haul. Hau in care cei ce-au tulit-o de la suprafata si-ar fi construit fo 100 de orase dintre care Agartha ar fi cel mai tare si mai mare si unde subteranii locuiesc in pace si-ntelegere. Traiesc in draci si mor cind vrea p#!@ lor, ca cica-s nemuritori si mor cind decid ei sa moara.
Asa ca, gata, nu mai cautati extraterestrii, ca farfuriile provin de la intraterestrii care cica comunica telepatic si care sunt de-o inteligenta iesita din comunul terestrilor. Mai mult, ei pot trai independent avind un soare local, adica lumina si caldurica naturala. Nu se stie daca soarele respectiv apune vreodata si unde anume, dar cert e ca aia n-au nevoie de al nostru.
Ca povestea cu miezul de fier al Pamintului e o ipoteza, nu ma-ndoiesc, dar pentru mine suna mult mai plauzibil decit asta cu golul interior. Altfel spus, noi traim pe-o minge, nu pe-o bila. Si mingea e plina cu aer, ca paremise, exista citeva gauroaie prin care interiorul comunica cu exteriorul. Una dintre ele aflindu-se-n Bucegi, unde vreo 750K de suflete dacice traiesc pe dedesupt.
Ce mai spun aia cu minte multa? Pai decit sa va comunic eu din creierii mei munciti de indoieli si presupuneri, mai bine sa va dau clipul, ca p-asta nu l-au interzis americanski. Ca unele pasaje suna destul de logic si poate veridic, nu spun, dar intreaga speculatie mi se pare a fi o … speculatie.
Vizionare placuta si mai ales, utila! Sau inutila?
Posted in propuneri papale, tagged crap, pescuit, versuri on iunie 6, 2019| 2 Comments »
*
Crapu’
-Ma tot plimb printre lansete,
Tot sperind ca o sa muste,
Dar cum vad, imi cam pierd timpul,
Ca doar nu dau la moluste.
*
As fi vrut sa duc acasa
O crapoaica, cit de mica,
Fiinca urla-n mine laptii,
Sa-i depun, macar pe-o icra.
*
Le-am dat porumb, le-am dat rime,
Sa le excit botu’, nasu’
Dar din cite vad acuma,
Astazi voi beli carasu’
***
Posted in comentarii papale, tagged dancila, johanis, papa, politicieni, tericeanu, vizita on iunie 4, 2019| 7 Comments »
Dupa zeci de milioane cheltuite cu vizita lui Papone, intrebarea ramine. Cu ce s-a ales poporul roman? Papa trece, Daniel ramine. Buna afacere! Mai bine-l lua cu el. Si pe Danny si pe toate celelalte stafii negre si barboase care-l insoteau. Da, dar problema e ca am fi ramas fara pastori si din lipsa de GPS-uri, car’ va sa zica, „turma” ar fi fost complet dezorientata, mai ales ca suntem ortodosi ca estul, nu catolici ca vestul. Asa ca parazitii astia care stiu doar sa suga, ne-au ramas in gestiune, dupa ce si-au luat limba-n gura cu Papone. Si v-as ruga sa apreciati faptul ca nu i-am mai numit capuse si lipitori, desi ei exact asta sunt.
Unii spun ca vizita asta e o recunoastere indubitabila a Romaniei europene. Si aici trebuie sa le dau dreptate intrucit nimeni nu ne stie din manualele de geografie. Ei neavind asa ceva. Daca s-a auzit de Romania, a fost din stirile media si din sport, care continua sa fie singurele izvoare de cunoastere a existentei Romaniei. Ca mai incurca ei Bucurestiul cu Budapesta si Transilvania cu Ungaria, e alta discutie, dar sursa principala ramine media si sportul. Ba pardon, mai sunt si tiganii care ne poarta numele-n lume cu mindrie nationala, de fug toti din calea lor. Dar acum s-a schimbat situatia. Acum Papa s-a intilnit cu mai marii tiganimii romane, ceea ce le confera, astora de pe urma, un cec in alb. De-acum pot fura linistiti, avind binecuvintarea apostolica.
Mesajul Papei a fost unul singur si-apasat. „Hai s-o punem impreuna!” Ce-o fi vrut sa spuna? El stie, dar daca e sa-i politizam mesajul, ca de fapt nu e nici pe departe vreun „sfintul parinte”, cum il alinta lumea, ci un politician ca toti ceilalti, as spune ca mesajul s-ar traduce in felul urmator. „Lasati dracu estul pesedist, si cuplati-va cu noi, in vest!” Ceea ce e, intr-un fel, bine, desi indeamna la vasalitate, daca stai sa analizezi scopul Uniunii. Dar o vasalitate care ne va ajuta economic, politic si care e posibil ca-n fo cinci generetii sa ne schimbe modul de-a gindi si optica in privinta muncii si-a gradului de civilizatie unde, fara falsa „modestie”, o ducem prost.
Totusi, ar fi si-o incertitudine. Acest mesaj de unitate a fost transmis si catolicilor maghiari si aici e problema. Unitate in ce sens? In sensul pe care vor maghiarii s-o inteleaga sau in sensul in care o inteleg romanii? Ambiguitatea asta nu stiu pe cine va ajuta, dar sper ca secuii au inteles ca e vorba de-o unitate intre granitele Romaniei, pentru ca daca ramine valabila varianta vestului, atunci mie-mi suna a dezbinare.
In fine, cert e ca politicienilor romani le pasa de mesajul papal cam cit imi pasa mie de blenoragia pestilor de apa dulce. Adica nici nu decolase bine Papone, ca Johanis a pus-o capra pe Dancila, partidele au reluat improscarea cu fecale iar Tericeanu a dovedit ca hotul neprins e Presedintele Senatului.
Asa ca Papone, chiar daca ar fi tacut pe tot parcursul vizitei, rezultatul ar fi fost acelasi. A fost un fel de „el s-a facut ca-i pasa, iar astia s-au facut ca-l asculta”. Dar nu gratis, ci pe o bascula din banii nevoiasilor.
Io-te ce scriam prin 2006 referitor la Uniune
Abajur
by papa
Ma invirt ca leu’n cusca, plictisit si fara chef,
Rasucind de zor stiloul in capacu-i de sidef.
Telefonul nu mai suna si e liniste-n birou,
Nu-mi mai arde de nimica, nici macar de-acel stilou.
*
Ochii-mi ratacesc alene, peste lucruri imprejur,
Dar mi se opresc o clipa, pe-nvechitul abajur.
S-a ingalbenit saracul, in caldura de la bec,
Care-l coace noaptea-ntreaga, cind il uit aprins si plec.
*
Parc-avea pe el o harta, amaritul trunchi de con,
Dar e estompata toata, lumea-n harta de carton.
Se mai vad mari si oceane si-al pamintului contur,
Dar tari, disparut-au toate, cu hotarele din jur.
*
Cu ast gind ma duc spre baie si cind ies de la spalat,
Ma intorc sa vad iar harta, in papuci si in halat.
Oare-asa, globalizarea, pe Pamint sa aibe loc,
Toti sa disparem ca natii, arsi intr-un politic foc?
*
De la cin’sa ni se traga, vine oare de la nemti?
Ca au mai avut ei lideri, paranoici si dementi.
Si-n conceptul filozofic, care Nietzche-n cap l-a copt,
S-au crezut pe sine Zeii, anilor treizeci si opt.
*
Tot asa poate si-acuma, a gindit vreun venetic,
Lumea sa globalizeze, devenindu-ne tatic.
Aste becuri radiante cu capuri pline de vid,
Abajurul tot l-ar arde, daca altii nu le-nchid.
*
Zic c-o fac ca sa ajute si sa scoata din namol,
Pe toti cei din lume-a treia, cind de fapt ei vor control.
Si noi stim cum vine asta, c-am mai asteptat o dat’
Sa ne-ajute Sam Unchiasul, ce mai rau ne-a ingropat.
*
Cine oare-o lua puterea Europei Uber Alles,
Vreun scolit din romanime sau un deutsche nationales ?
C-asa-i viata pe planeta de sub cerul de azur,
Unii-au lumea la picioare, iar cei multi, pe abajur.
***
VatiClanul Papal 