Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘about papa’ Category


O intrebare pe cit de … fosta, pe atit de actuala. Mai ales ca unele personaje, ale romanului cu acelasi titlu, titlu preluat din scrierile lui John Dunne, au caractere similare, ba chiar si nume. Jordan-ul lui Hamingway regasindu-se si in Camera Reprezentantilor a US sub acelasi nume. In privinta lui Franco asemanarea consta numai in fascismul care-l caracteriza, in aceeasi masura in care-l caracterizeaza si pe Mortul Casei Albe. Si ca si in roman, Jordan lupta, alaturi de alti partizani republicani, impotriva fascistului la putere, incercind sa-l dea pe dement cu roatele-n sus. „Nu te intreba pentru cine bate clopotul; pentru tine bate” spunea Dunne. Asa ca, Mortule, nu te-ntreba pentru cine bat clopotele. Ele nu bat doar pentru plebea incarcerata, ci si pentru tine. Spre deosebire de roman, sper totusi ca Jordan sa supravietuiasca acestei lupte.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Ieri am pus-o de-o petrecere scandaloasa. Nu c-ar fi iesit cu balamuc, dar era scandalos de contrara restrictiilor fasciste care interzic „condamnatilor” sa petreaca in timpul incarcerarii la domiciliu. Dar intrucit condamnarile trudeauviene au valoarea unei cepe degerate, multi canadieni le ignora, refuzind sa se supuna dobitociei ministeriale. Pentru ca, dupa cum spuneam, fascismul canadian nu poate ramine in urma celui american.

Sute de mii de „manivele” demonstreaza in toata Canada impotriva vaccinului, a restrictiilor draconice si inutile si a violarii drepturilor si libertatilor. Dar astia nu demonstreaza in vrajeli de marsuri cu pancarde si lozinci, ci cu zeci de mii de TIR-uri in botezatul „Freedom Convoy”. Altii prefera sa-si piarda slujbele in schimbul libertatii de decizie asupra propriei persoane, ceea ce constituie o alta modalitate de a protesta impotriva abuzurilor. Iar altii, adica eu, adica, pe mine, ma pot pupa direct in cur, tovarasii, ca n-au ce sa-mi faca deocamdata. Asa ca protestul meu se manifesta prin petreceri, pentru ca la -20C nu pot protesta decit la domiciliu. A propos de abuzuri, la o biserica romaneasca din Montreal, enoriasii au fost obligati sa tina slujba in fata bisericii, in zapada, la -15C pentru ca bisericile sunt inchise din ordinul … „stiintei medicale” care, in zilele noastre, e la fel de falsa si mitomana ca si stiintele economice, politice, sociale, s.a.m.d.

Si cum aveam un motiv intemeiat sa ma petrecaresc, io-te c-am invitat o alta pereche de nevaccinati cu care sa consumam ceva preparate, ceva bautura, sa facem o carte si s-avem ceva antren. Stiu ca nu suna a petrecere, dar multi din petrecaretii din anii trecuti s-au vaccinat cu timpeala si nu inteleg sa-si riste viata in petreceri cu nevaccinati. Si, by the way, doua dintre familii, triplu vaccinati, tocmai si-au tras un Covid de calitate superioara, pe masura vaccinurilor facute. Altii, tot vaccinati, s-au vindecat deja. Ce sa mai spun? Good for them! Noi n-am avut norocul nici sa ne vaccinam, nici sa ne-mbolnavim, pina acum, desi timp ar mai fi.

Dar revenind la petrecere, ma voi opri la de-ale gurii. Ca p-astea le-am conceput eu, nu fascistii guvernamentali. Am inceput cu „salmon roe maki” care mi-au luat o ora sa le „confectionez cu orez, sea weed si icre de somon. La astea am bagat si-un pahar cu sampanie pe care, va jur, n-am fermentat-o eu. Apoi le-am bagat „bacon basket with triple cheese spaghetti” . Cosuletul il facusem cu o zi inainte la cuptor, cu fisiile de bacon puse pe pahare pentru a lua forma dorita. Dupa cosulete a urmat „gravadlax kiss”. Somon cured de mine si asezat in forma de … buze, sau cam asa ceva, garnisite cu un sos de avocado si wasabi. Iar la main course am propus un rasol de vitel superb cu ciuperci, cartofi si morcovei. A fost bine, placut si parca n-am dus lipsa marilor petreceri din trecut, desi, pe bune, nu mi-ar fi displacut. Dar uite ca pandemia indusa si dirijata de masonerie ne-a decimat si scindat pentru a ne putea controla cit mai usor si mai total.

Si acum, imaginile culinare.

Read Full Post »

TCM


Sper sa nu se inteleaga ca am pus titlul asta pentru a-i atrage pe cei care au terminat facultatea cu acelasi nume din cadrul Politehnicii. Si oricum, de tehnologia constructiilor de masini mi s-a rupt si continua sa mi se rupa, ca de ciclul menstrual al pinguinelor. Mai ales in preajma Revelionului. Basca faptul ca sonoritatea acestei abrevieri mi se pare de tot cacatul sau ma rog, mult mai consonanta decit a celei de FUT, pe care am absolvit-o eu, cu chiu, cu mult vai si fara tragere de inima. Singurul lucru pe care l-am retinut in tot amarul de anii petrecuti la FUT e ca „maxima” „am o fata frumoasa si una stundenta la Constructii” e o mizerie misogina inventata de vreun vulpoi labagiu care n-ajungea la strugurii pe care-i dorea cu ardoare.

Dar sa revin la TCM-ul la care doresc sa ma refer. Abrevierea asta e binecunoscuta si aici, peste Ocean, unde un post de televiziune a decis sa se intituleze Turner Clasic Movies. De fapt nici cu TCM-ul astora n-aveam prea multa treaba, intrucit nu le am cu filmele, dar de un timp incoace, iarba nu-mi mai place, desi nu-s mioara si nici bolnavioara. Cum spuneam, de un timp incoace am dat-o-n cinefilie din motive lesne de inteles. Cel putin pentru mine. Ca, sincer sa fiu, m-am saturat de filme corecte din punct de vedere politic si lingvistic si care reflecta realitatea odioasa, scabroasa si gaunoasa. Ca o astfel de realitate exista, o stiu si pescarusii Floridei, dar nu inteleg de ce trebuie s-o aprofundam.

Pentru ca, nu stiu daca stiti, dar prin anii 30, 40, 50, 60 , restrictiile si interdictiile impuse cinematografiei nu atinsesera paroxismul zilelor noastre si TCM-ul exact filmele alea le prezinta. Adica, pentru a ma face mai bine inteles, schimbatul scutecelor unui puradel sau puradea nu era privit ca child pornography si ascuns privirilor. Flirtul nu era considerat abuz, ci dinpotriva, o interactiune fireasca intre sexe. Negrii erau negrii, nu afro-americani. In birouri se bea si se fuma. Bulangii nu demonstrau in curu gol pe strazi si nici nu-si luau limbile-n gura, in mod ostentativ, pe banii spectatorilor, ca-n filmele de astazi. De fapt nici nu stiu daca existau roluri de poponari prin filme, desi in realitate erau destui actori care o sugizau mai bine ca Mos Gerila.

Asta ar fi unul din motivele pentru care consider ca TCM-ul e de preferat. Un al doilea e limbajul. In toate filmele pe care le-am vizionat pina acum pe acest canal n-am auzit nici macar o singura data, fuck you, mother fucker si alte dragalasenii de care filmele actuale mustesc. Si nu spun ca m-ar deranja un fuck, ici si colo, dar cind e spus la fiecare trei cuvinte, deja mi se ia si tind sa le dau peste bot, schimbind canalul.

Apoi vine vestimentatia. M-am saturat sa tot vad haine ponosite, jerpelite si bocanci stilciti. M-am saturat de Columbo si rabla lui. Prefer un Poirot sau un Sherlock Holmes. Erau timpuri cind barbatii umblau imbracati de revista. Bun si acum tot de revista sunt imbracati, dar reviste pentru homeless-i. Iar cind vezi femeile in toalete de paralizie, ti-e cam greu sa te mai uiti la multe dintre actritele ofilite de astazi, pe care stau hainele chinezesti, ca agatate-n cui.

Un alt motiv ar fi curtoazia, bunul simt si, in general, manierele elegante de care se pare ca s-a cam ales praful. Cel putin in filmele contemporane care promoveaza mirlania, neam-prostia nesimtirea si indiferenta. Si asta tot din cauza acelei corectitudini incorecte. Astazi femeia nu trebuie privita ca femeie, ci ca barbat si tratata ca atare. In replica, multe femei si-au pierdut feminitatea, s-au masculinizat. Merg, vorbesc, gesticuleaza si se comporta fara finetea si delicatetea care in mod normal ar trebui sa le caracterizeze. De barbati nu mai vorbesc ca ma ia capu.

Pina si obiceiurile s-au dus dracu. Am vazut, in perioada asta, filme cu actiuni in preajma Craciunului si care iti insufla acel spirit de familie, de sarbatoare, de bine. E adevarat ca o mai dau putin si prin religie, dar nu intr-atit incit sa deranjeze. Dar chiar si asa, nu auzi vorbindu-se de islamofobie sau de alte fobii religioase. Nu sar bisericile catolice-n aer si nu explodeaza avioane. Cum spuneam, partea hida este evitata pentru ca filmul sa te faca sa te simti bine si fericit, nu ingrijorat, napadit de angoase.

Si nu in ultimul rind, subiectele. Fie crime, violuri, tilharii, fie prostia si coruptia politiei sau a politicienilor, fie eroismul soldatului american care ucide armate intregi de unul singur si cu mina goala si inca multe altele. Si nu spun ca unele din aceste subiecte n-ar reflecta realitatea, dar exista si o realitate placuta simturilor pe care o prefer acesteia morbide. O realitate la care sa te uiti cu placere si sa ti-o doresti, nu ca cea care-ti produce insomnii si cosmaruri sau care te invata cum trebuie sa dai in cap ca sa nu fi prins.

Eu cam atit am avut de spus pe ziua de azi.

Read Full Post »


Asta ca sa nu fiu acuzat de homophobie, ca n-ar fi exclus, la ce cacat de vremuri traim. Iar referitor la Canada, treaba e simpla. Daca esti sclavul ala cuminte care-si baga capu-ntre urechi, robeste de la 9 la 5, la 6, la 7, la etc., are o casa cu tavanul la 8′ de dusumea si bea bere in timpul liber, belindu-si ochii la hokey, basketball, football american (care se joaca cu mina), Canada e Mama Dolores. Daca insa nu vrei sa stai cu curul pe coada si iti propui sa intreprinzi ceva, orice, mai bine te futi in cur. Dar intrucit pe mine astfel de poponarii nu ma strabat, uite-ma fierbind de nervi si-njurind exact ca pe vremea lui Ceasca. Diferenta constind doar in faptul ca numele difera.

Si-am sa-ncep cu ce-am mai inceput si in alt post. Piscina. Si pentru a improspata memoria unora sau altora, voi spune ca am hotarit sa „plantam” o piscina in backyard. Asta se intimpla acum fo 8 luni cind am comandat proiectul am arvunit contractorul care s-o sape si landscaper-ul care s-o faca gigea de jur-imprejur. Bun, cu asta fiind zise, proiectul si-a luat zborul spre zonele rarefiate ale celor care dau cu aprobarea. E, dragii seniorului (ca „mosului” s-ar putea sa fie interzis), si dupa cum va relatam, acum fo 2 luni ni s-a raspuns. Dar nu cu aprobare, ci cu intrebari. Si pentru ca n-aveam incotro, am satiscafut-o pe indianca respectiva, onorindu-i pretentiile.

Da, dar uite ca Gandi-Bandi-n mortii ma-sii, trezindu-se, dupa alte doua luni, din betia miresmelor de curry, ne informeaza ca nu putem slobozi piscina in locul cu pricina, ca cica e wetland, adicatelea un fel de pamint ud sau mustind de ape, desi e uscat bocna, ca altfel nu l-am mai iriga.

„Bun, zic, dar vecinul din dreapta a carui proprietate e mai la vale de-a mea are piscina exact in aceeasi pozitie” „Pai da, zice Indira Gandi, dar piscina aluia a fost gaurita acum 40 de ani” Zic „fa, esti proasta? Pai ce conteaza cind a instalat-o din moment ce pamintul e la fel de wet sau poate si mai wet decit al meu?” „Are, zice, ca acum 40 de ani nu erau reglementarile de astazi” „Faaaa, dar daca nici wetland-ul lui si nici piscina nu au avut de suferit, care e logica pentru care eu n-o pot trinti pe-a mea in aceeasi pozitie?” ” Sir, please don’t argue with me!” Pai cu cine sa argumentez, simpatico, nu tu-mi refuzi aprobarea?” „Ba da, dar nu eu am compus noul bylaw” ” Stiu ca nu l-ai compus tu, ca nu te-ar duce, dar tu-mi spui ca e vorba de wetland cind de fapt e vorba de niste reguli, pe cit de noi, pe atit de aberante” „Daca doriti puteti sa faceti o cerere pentru „adjustment” (adica sa mi se permita totusi, ca o exceptie de la regula) sau va putem spune noi unde puteti s-o puneti pe doamna piscina”

Problema e ca as putea s-o aduc mai sus, pe panta, linga casa si s-o fac infinity pool, ceea ce ar fi foarte misto, dar asta presupune ca:

1. mai platesc un proiect care e numai vreo 1.5K; 2. ii mai fut o aprobare care e vreo 500; 3. trebuie sa tai un ditai copacul care va fi vreo 3-4-5K; 4. va trebui sa aplic pentru a-l taia, care va fi vreo alte citeva sute si poate vreo doi ani de asteptare; 5. sa cumpar si sa plantez citva copacei acolo unde vor decide guvernantii, adica alte 2K; 6. piscina va fi vreo 200K in loc de 165K; 7. la o astfel de piscina ii trebuie si retaining wall, adica alti 1-2K

Iar ca un mare colac de Buceag peste un pui de pupaza, taxa pe proprietate imi va creste considerabil, ca si asa e doar 20K/an.

In concluzie, fuck them! Sau mai bine spus, fuck me! Problema e ca am cumparat deja materialele pentru decking-ul din jurul piscinei si cabana. Asa ca, in termeni stiintifici, s-ar putea spune c-am supt-o direct in gura. Totusi nu disper. O sa ma duc cu jalba-n bat la Comisia de „adjustment” care aproba sau nu aproba, exceptiile de la noile reguli. Iar daca o sa dau si acolo de vreun turban cu barba, o s-o dau dracu de Canada cu socialismul ei multilateral si multilongitudinal si … nu stiu ce-o sa fac.

Ba stiu. O vind p-asta si-mi cumpar una, cu piscina cu tot, ca deja-mi plesneste capul de-o oftica canadiana. Canada fiind una din tarile in care poti sa-ti ei multa muie pe banii tai.

Read Full Post »


Orologiul bate, noaptea-i fara luna, dar la celularu-mi, oare cine suna? Sa fie Stefan? Poate, dar eu sigur nu sunt ma-sa.

Cum zic, pe la fo 12 din noapte incepe sa-mi vibreze celularul. Aflindu-se in buzunarul sting, nu m-a deranjat, ba chiar mi-a facut o surpriza placuta, asa ca l-am lasat sa vibreze de citeva ori. In fine, nedorind sa-mi patez pantalonii de pijama, raspund. La capatul celalalt era un foarte bun amic cu care nu ma mai vazusem si nici nu mai discutasem de multicel.

Zice: Bine bai, laba, de ce n-ai mai sunat?

Zic: Capitane, eu sunt nesimtit, dar tu ce cusur ai avut?

Auzind ca trebuie sa se autoincrimineze, a tinut-o langa pe-a lui.

Zice: Nesimtit sau sucarit, stiind ca eu sunt fully vaccinated?

Zic: Pai ba, minte-ngusta, cum m-as putea supara pe unul ca tine din astfel de motiv? Eu de fapt iti sunt chiar foarte recunoscator si asta n-o spun la misto. Pai tu-ti pui viata in pericol, participind benevol la un experiment medical de care pot beneficia si eu, (daca reuseste) si eu sa ma supar? Mi se pare peste poate, mon cher. Pentru ca sa stii, pina una-alta, s-a anuntat ca cei infectati cu noua tulpina sud-africana erau triplu vaccinati. Asa ca iti voi fi recunoscator in continuare, daca voi mai avea cui, intrucit am asa o presimtire ca te vei tot vaccina pina se va satura Pharma de miliardele guvernamentale si guvernantii de spagile Pharmei. Ca daca vei avea putintica rabdare, stimabile, vei vedea de cite alte tulpini vei fi nevoit sa te vaccinezi.

Zice: Iar o dai pe conspiratii?

Zic: N-o dau, ba, ca n-am facut un scop in viata din a nega eficacitatea acestor zemuri, dar nici nu vreau sa particip la experimentele astora, ca din cite mi-a spus mama, nu m-a nascut cobai. Si inca ceva, referitor la eficacitatea acestui „vaccin”. Ieri in US erau doua cazuri de tulpina sud-africana. Si ambii indivizi erau vaccinati pina-n dinti. Tot asa si cu „COVID Outbreak On US Cruise Ship Despite Fully Vaxxed Passengers” in care 17 cazuri de covid au fost depistate intr-un cruz plin numai cu vaccinati. Si inca ceva interesant. Guvernantii se pling ca spitalele duduie de pacienti cu Covid. Pai daca nevaccinatii nu sunt admisi ca sa nu-i contamineze pe ceilalti, atunci inseamna ca spitalele sunt pline numai cu vaccinati anti Covid, bolnavi de Covid. Cum iti explici?

Zice: Baliverne!

In acel moment al noptii am realizat ca nu putea sa fie Stefan, ca dupa cum spun istoricii, ala era curvar, nu timpit. Si tot atunci mi-am dat seama ca e greu sa te intelegi cu un surd, chiar si pe video call, daca nu cunosti „sign language”. Asa ca am dat-o pe fotbal.

Concluzia la care am ajuns, desi n-as fi vrut, poate fi enuntata in felul urmator: omenirea va scapa de pandemie, nu si de „vaccinul” care nu te scapa de nimic.

Read Full Post »


Io-te c-a trecut si 1 Decembrie! A trecut si spre deosebire de anii precedenti, am renuntat la „la multi anuri!” Mi se pare mie ca in vremurile de astazi un „la multi ani!” ar putea suna a blestem, nu a urare. Caci chiar daca-l garnisesti cu bucurii, fericire, sanatate, libertate si alte substantive de bine, asa cum s-a-ntimplat in trecut, ia te uita ce-a iesit! Asa ca, am preferat sa ma fac ca … ninge, intrucit responsabilii cu precipitatiile au hotarit sa ne bage fo 10cm de zapada. In fine, a trecut si din cite mi-a povestit un amic, parada a fost minunata, numai ca artileria l-a dezamagit cumplit. Din 21 de salve de tun, niciuna n-a nimerit tribuna oficiala, dupa cum spera amicul. Si asta ma face sa cred ca, poate, Veorica ar fi fost mai buna, desi proasta.

Dar gata cu lamentarile romanesti, trecem la cele canadiene. Drept pentru care, in postul de fata, ma voi referi la betele guvernantilor in roata proprietarului. Si nu ma voi lega de trepadusii care pun betele, desi astia sunt si dusi si puturosi, ci de cei care le ordona s-o faca. Si asta pentru ca guvernele, urmind exemplul pestilor, se imput de la cap.

La Canada, pentru orice doresti sa intreprinzi, iti trebuie aprobare. De ce? Pentru ca mai apoi sa te poata taxa. Deci, aprobarea e un mod civilizat de a-ti controla intreaga activitate. De fapt, aprobarea si taxarea sunt cele mai bine puse la punct sisteme democratice al totalitarismului. Nu m-ar mira ca in viitorul apropiat sa-ti trebuiasca aprobare de fut. Ca na, se cheama ca folosesti o cantitate mai mare de oxigen, emanind in schimb mai mult bioxid de carbon si energie calorica, ceea ce contribuie la cresterea poluarii globale si a efectului de sera. Si pentru aceste fapte trebuiesc percepute taxe suplimentare, tovarasi.

Dar sa revin la aprobarea de care doresc sa vorbesc. Nu stiu daca am mai spus-o, dar as vrea sa trintesc o piscina in backyard. Si pentru asta, spre deosebire de Romania unde o trintesti si gata, aici trebuie sa treci prin concasorul aprobarilor. Si nu e una singura. Nooo! Sunt mai multe, ca asa e cind stai cu ravina-n spatele casei. Si uite cum, acum fo noua luni am facut proiectul am arvunit constructorul si-am depus proiectul spre aprobare. Mentionez ca proiectul tinea cont de toate cerintele legilor, legisoarelor si legiutelor. Acum, dupa noua luni, primim email ca trebuie sa specificam materialele participante la proiect.

Baaaiii, handicapatilor! Pai pina acum ce-ati pazit, timp de noua luni? Sau la voi perioada de gindire e egala cu cea de lauzie? Dar, ma rog, tinind cont ca indienii sunt inceti la minte, perioada poate fi justificata. Dar ce treaba au ei cu materialele? Se asteapta cumva sa le spun ca scara pe care cobor la piscina va fi din azbest, balustrada din bare de plutoniu si piscina plina cu acid sulfuric? Ca sa fac plici daca reusesc sa inteleg rostul unei astfel de intrebari imbecile. Urmatoarea intrebare s-ar putea sa fie in legatura cu utilajele folosite si specificatiile tehnice ale fiecaruia in parte.

Dar pentru ca astia nu gindesc, ca n-au de ce, e clar ca astea sunt cerinte impuse lor de sinistrii guvernanti. Pentru ca guvernantii asta fac toata ziua. Cauta bete pe care sa ti le puna-n roti. Si pentru asta sunt platiti, nu si alesi. Iar tu, „proprietarul” esti obligat sa le servesti viata pe tava pentru a obtine o aprobare. Aprobarea care va insemna o cresterea a taxei pe proprietate. Taxa pe care, ghici cine-o plateste? Nu-i asa ca marii despoti ai omenirii erau mici copii pe linga „democratii” de astazi? Si ca tot am luat-o pe riu in jos, sa mai spun ca dobitocul popor canadez ii va alege din nou. De ce? Pentru ca se identifica cu ei. Pentru prost nu conteaza ce faci, conteaza ce promiti ca vei face si cum arati. Asta ar insemna ca Justin „I feel pretty” Trudeau, ar putea confectiona la bete pina la adinci batrineti, la noi neexistind limita numarului de mandate.

Read Full Post »


Lumea spune ca ademenirea ar fi o actiune reprobabila. Ca n-ar fi moral si nici civic sa faci asa ceva unei alte persoane. Ca asta denota egoism si egocentrism si mai stiu eu ce alte neologisme sau mahalagisme, ca nici nu stiu unde sa le mai incadrez. Pentru ca daca stai sa judeci, toti barbatii ademenesc si toate femeile sunt ademenite, ele devenind ispite, dupa ce le trece pubertatea. Bine, e adevarat ca si barbatii pot fi ademeniti de alti barbati, dar aia intra, deocamdata, la exceptii. Exceptie la care se refera si postul de fata.

Ca vedeti voi, cind e vorba sa-mi satisfac o placere, nu mai tin cont de traditii, de obiceiuri, de morala, de moravuri, de sex si nici ca se cade sau ca nu se cade. Cind e sa-mi satisfac o placere, mi-o satisfac, daca ma tin puterile. Si uite ca m-au tinut. E foarte adevarat, dupa cum spuneam, ca n-am ademenit vreo paralizanta si asta pentru a nu-mi ofusca sotia. Si ca sa nu deviez de la linia adevarului absolut, voi mentiona faptul ca ademenirea a avut acceptul sotiei.

In concluzie si nedorind sa va mai pun rabdarea la incercare, va voi spune ca l-am ademenit pe mosu. Nu pe ala cu cocosul rosu, ci pe Mos Craciun. Cum am reusit aceasta performanta, stiut fiind ca asta hiberneaza pina spre sfirsitul lui decembrie? Simplu. Am impodobit bradul, convins fiind ca Mosul nu poate rezista unei astfel de ispite. Si dupa cum se poate vedea in poza de mai jos, n-a rezistat. Basca faptul ca fiind cam ramolit, n-ar fi exclus sa uite si sa mai vina si de Craciun cu niscai fiole.

Traditionalistii vor argumenta ca graba diminueaza farmecul zilei de Craciun. Acelora le voi raspunde cu elegantul „ba nu!” Logica e simpla. Ca decit sa ma bucur ca altii, o zi, o saptamina, prefer sa ma bucur pret de-o luna sau chiar doua. E ceva rau in asta?

Ei da, vor continua ei, dar se bagatelizeaza semnificatia Craciunului. Si nu spun ca nu-i asa, dar cum nici eu, nici bradul, nici Mosul si nici Rudolph the red nosed reindeer n-avem nimic in comun cu latura religioasa a Craciunului, zic ca n-am a-mi face reprosuri. Asa ca, de ce sa nu, cind se poate sa da? Mai ales ca atunci cind lumea va intra in febra sarbatorilor si cind magazinele vor arata ca metroul in zi de lucru si la ora de virf, eu voi sta in fotoliu, cu picioarele catarate pe taburet si cu bourbon-n mina dreapta, admirind gazele care ard in semineu. Ba nu, ca alea-mi imput casa. Mai bine ” admirind bradul” ca e mai putin poluant. Referitor la taburet, astia ii spun „ottoman”, ca cica l-au importat pe la 1700 din partea Otomana a Europei si cum n-au imaginatie, l-au botezat ca pe Imperiu.

Si inca un detaliu, ca doar v-am spus ca-s haplea. Bradul meu sta aprins de cind il impodobesc si pina-l string, prin ianuarie. Ca impodobit si cu beculetele aprinse da o nota de sarbatoare casei care face bine tonusului. Motiv pentru care eu l-as tine aprins si-mpodobit tot anul, dar cum nici n-as vrea sa se creada ca-s dus cu capul, il tin asa vesel doar pentru o luna si ceva maruntis.

Read Full Post »

Spovedania


Nu va udati pe voi de bucurie ca nu e vorba de „Spovedania” aia in care popa profita de inocenta enoriasei si-o babardeste intr-un superb apus de soare. Noi nu ne ocupam aici de astfel de desertaciuni. Nu, tovarasi, noi nu profitam de blog cum profita popa de sutana. Noi suntem manierati si cu frica de Dumnezeu (!?!) Timpita expresie! Pai cum sa-ti fie frica de ala care cica te iubeste cum nu te-a iubit nici ma-ta? Exclus. Reiau de la „manierati”. Manierati si cu respect pentru sexul slab, in eventualitatea ca nu ni se-ntareste. Ca daca s-a-ntarit, se duc dracu si manierele si respectul. Devenim fiare. Dar intrucit acum suntem in stare de repaos relativ, profit de ocazie pentru a-mi incropi o spovedanie la scara macro, ca doar n-o sa intru-n detalii picante.

De ce simt nevoia sa ma spovedesc? Ei bine, n-o simt. Dar intrucit de Mumie si vaccin am tot vorbit si degeaba, am considerat necesar sa-i satisfac si pe cei care gindesc „ii toaca pe altii, da’ la el nu se uita?” Ba ma uit, dar nu scriu, ca nu sunt vreun Pesedinte de America sau de Romanie si nici vreun virus important. Asa ca daca vorbind de aia n-am scos lumea-n strada, cum s-o scot (lumea) vorbind de mine? Dar in fine, treaca de la mine. Ma voi spovedi, dar cu perdea. Sau mai bine cu draperie.

La inceput si-n RO, as spune, dar c-o juma’ de gura, eu am cam fost cocosul. Dar cum era greu ca doi cocosi sa coexiste, mi-am tras ipostaza de gaina, ca stiti si voi cum sta treaba cu cine cedeaza. Evident ca si eu am pedalat in aceeasi directie, dar ea tinea ghidonul. Si inca ceva, nu mi-a fost niciodata rusine s-o recunosc, poate si pentru ca devenisem, totusi, factor de echilibru, jumatatea mai chibzuita a casniciei, chiar daca abandonasem, de buna voie, intiativa. Asa s-a intimplat in toate afacerile si investitiile ulterioare. Ea era cu „hai sa dam cu capu-n zid”, eu cu „sa ne mai gindim, sa mai analizam!”. Ca in final tot la zid ajungeam, e adevarat, dar cunoscind pe de-a-ntregul riscul asumat si modalitatile de-al minimaliza, ca de eliminat n-ar fi fost chip. Si uite ca n-am intrat niciodata in acel zid al esecurilor, desi, dupa cum spuneam, riscul de-a ne vatama cranian era cit se poate de real, in multe situatii.

Ce ne-a ajutat foarte mult a fost dorinta de-a reusi, munca si recordul perfect la banci, ca fara asta am fi fost mincati. Si nu in ultimul rind, faptul ca de multe ori am fost in momentul potrivit la locul potrivit, ceea ce eu numesc, noroc. Noroc pe care ni l-am facut singuri, ca nu ne-a dus nimeni de mina, nici de minte.

Si gata, ca n-as vrea sa ma besteleasca norocul pentru ca l-am dat in vileag si nici n-as vrea „sa plec pe paduri cintind”, vorba lui Ducu

Read Full Post »

Hartuiala psihologica


Tot ceea ce era catalogat ca dezinformare sau teoria conspiratiei se dovedeste a fi de fapt o realitate, pe cit de bine regizata, pe atit de odioasa. Adica de ce guvernele lumii nu au legiferat obligativitatea vaccinului de la bun inceput? Pai simplu. Pentru ca la inceput nu era nimeni vaccinat. Altfel spus, populatia nu era scindata. Acum, insa, dupa ce guvernele si-au asigurat majoritatea necesara de vaccinati, pot sa impuna, la cererea majoritatii, ca nevaccinatii sa fie prigoniti. Si uite asa, fara sa-ti dea in cap in mijlocul tirgului, te da afara de la serviciu, nu-ti da voie in restaurante si chiar in magazine, iti pune piedica daca vrei sa calatoresti si alte dragalasenii pina cind vei ceda. Mai mult, vei fi stigmatizat ca sociopat pentru ca lumea buna, vaccinata, sa te ocoleasca, sa te izoleze si sa te infiereze pentru crima de-a incerca sa-ti hotarasti singur soarta. Pentru ca atita timp cit si vaccinatii pot cotracta si transmite virusul, nu vad in ce consta atitudinea antisociala si lipsa de patriotism numai a nevaccinatilor, asa cum se pretinde la America de Nord.

Cum spuneam, de cind am revenit in tara lui Justin Voda, desi am fost admis de autoritati fara a mai fi testat si fara a mi se impune carantina, primesc zilnic mesaje fie pe email, fie telefonice, in care niste roboate, rumene-n obraji, imi repeta aceleasi lucruri la nesfirsit. De ce? Pentru ca guvernul canadian e timpit de-l doare sau malefic de ne doare. A infiintat, in intelepciunea lui de musca, tot felul de organizatii anti Covid. Organizatii care nu comunica intre ele. Si din acest motiv, fiecare se simte obligata sa-ti trimita zilnic cite-un email. Si cum toate cunosc doar lista de intrati in tara, nu si statutul fiecaruia in parte, trimit la gramada emailuri la foc automat.

Si ca prostia sa fie indubitabila, acum doua zile ma suna o unguroaica de la guvern (prima voce omeneasca) sa-mi aminteasca c-am ajuns in Canada. Ii spun ca stiu si ea ma intreaba daca m-am izolat. Ii spun ca da si ii mai spun ca de la aeroport mi s-a spus ca nu trebuie sa fac nici test si nici carantina. Fericita pentru libertatea pe care mi-o capatasem, imi comunica ceea ce-i spusesem, ca nu e necesara carantina. Dar continua prin a-mi spune ca avind dovada vaccinarii, a testarii si acceptul de intrare in tara, pot sa-mi vad linistit de viata mea obisnuita. Numai ca eu, pentru a nu avea dureri de cap cu dobitocii, ii spun ca dovada vaccinului imi lipseste intrucit nu sunt vaccinat. Aoleu! In acel moment am avut impresia ca unguriaica s-a asezat cu curul pe limba soacrei. In fine, mi-a spus c-a fost o eroare din partea autoritatilor aeroportului si ca sa-mi continui izolarea. Mai mult, sa intru online si sa cer sa mi se trimita un test.

Bun, am terminat cu Ildico, mi-am comandat testul si ma suna alta, tot de la guvern. Asta dorea, ca si prima, sa ma intrebe ce ma intrebase si colega ei de care nu stia. Pai si-i spun ca am dat deja un interview guvernamental. Ei da, dar n-as putea sa mai dau unul? Pai de ce, soro? Pentru ca suntem obligate sa-i chestionam pe cei intrati in tara. Pai bun, zic, si cite alte interview-uri trebuie sa mai dau ca sa va dati seama de inutilitatea multitudinii lor? Asa ca am luat-o da capo ca la sfirsit sa-mi spuna ca am primit informatiile corecte de la precedenta. „Fa, esti chiar timpita” mi-am spus in gind si-am inchis telefonul.

Si ma intreb, inainte de-a ma dementializa complet de cap si de la cap in jos, hartuiala asta e o dovada a prostiei guvernamentale sau a jigodismului guvernamental? Sau poate e si una si alta. Hm, daca n-ar fi evident, ar fi de dezbatut.

Io-te ca era sa uit. Acum fo doua ore am vorbit cu un vechi prieten din RO. Si-mi spune ca e vaccinat si care sunt binefacerile vaccinului si bla,bla,bla. Bun, zic, dar cind te-ai vaccinat? Prin ianuarie, zice. Pai si cit e valabil vaccinul asta? Sase luni, zice. Aha, deci in momentul de fata suntem amindoi nevaccinati. A, pai vreau sa ma duc sa-mi verific anticorpii. Pai da, Gica, asta da, asta te-ar ajuta mai mult decit vaccinul, dar uite ca guvernul nu te intreaba de anticorpi, ci de vaccin, ca pe ei nu Covidul ii intereseaza, ci vaccinarea norodului. De ce oare?

Asta am spus-o doar asa, ca sa se stie.

Read Full Post »


Nu stiati? Vai di mini si di mini! Cum si poati ase siva? E foarte adevarat ca din ultimile relatari rezulta ca si Australia sau Rusia ar avea vreo trei in loc de doua, dar noi, aici, in leaganul civilizatiei pe cale de disparitie, suntem piua-ntii in lume in privinta organelor genitale interne si masculine. Stiu ca nu pare verosimil, dar cind tu, Canada, aplici restrictiilor draconice o extradraconerie, iti demasti anomalia genitala de care vorbeam. Si nu spun ca a iesi in evidenta e un lucru rau. Noooo! Dar cind te evidentiezi prin timpeala, incompetenta si absurd, coaiele in plus nu fac decit sa te traga in jos.

Stie cineva cam ce inseamna sa te ritornerezi in Canada dupa o vacanta in … oriunde? Daca stiti, stiti, dar daca nu stiti, va spun eu, Stan Patitul. Si n-o fac sa ma dau stiutor, ci doar asa, sa va curm pofta de calatoreala spre actualele meleaguri Justiniene.

In primul rind, in Europa fiind, trebuie sa-ti faci testul PCR (abreviere cu rezonante regretabile care incep sa devina regretate) cu 72 de ore inainte. „Inainte de ce?” veti intreba. Ca si asta e important. Ei bine, inainte de-a ateriza in CAN. Asa ca bine ar fi ca testul sa fie facut numai cu vreo 48 de ore inainte de plecare pentru a include zborul, stationarile si eventualele intirzieri neprevazute. Ca daca te trezesti ca e 72 trecute de fix cind ai aterizat, vei suporta rigorile legii canadeze care sunt pe cit de drastice, pe atit de demente si abuzive. Bun. Deci ai facut testul, ti-a venit rezultatul si e negativ. Ca daca e pozitiv, nema ritornereala. Dar noi mergem pe premiza ca e negativ. In acest caz, intri online il scanezi si-l ataseszi cereri de intrare in CAN pe care o trimiti autoritatilor incompetente de la Ottawa.

Pina aici cred ca ies clar in evidenta cele patru coaie de care vorbeam, intrucit nicio alta tara din lume nu-ti pretinde asa ceva. Dar asta nu e tot. Dupa ce primesti aprobarea, tii de ea cu dintii, ca daca n-o fluturi in toate aeropoartele lumii, nu zbori spre CAN. Asta pentru ca toata lumea a fost instiintata de anomalia genitala a Canadei. In aeroportul din Viena, par exemple, cu vreo trei ore inainte de zbor se deschide un ghiseu special pentru Canada, care-ti verifica pasaport, rezultatul testului si aprobarea de intrare in CAN, scaneaza si aproba inbarcarea. Asa ca dupa coada asta, stai la aia de imbarcare. O placere.

Dar cum zic, asta nu-i tot. Ajunsi in CAN, te debarca in grupuri, asa ca poti petrece alte clipe fericite in avion, asteptind sa-ti vina rindul. Iar cind ti-a venit, te duci frumusel si-ti expui din nou rezultatul testului, aprobarea intrarii impreuna si pasaportul la alta coada. Dupa aceea, ofiterul care ti le verifica, stampileaza si iti aplica sau nu, o bulina pe dosul pasaportului. Daca o ai, esti liber ca pasarea cerului. Daca n-o ai, te-ai belit la putulica intrucit trebuie sa treci din nou pe la testare. Care sunt criteriile de aplicare a acelei buline, nu stiu, intrucit o prietena care s-a ritornerat cu o saptamina mai devreme si care avea un statut identic cu al meu, n-a fost bulinizata, asa cum am fost eu.

Mai departe. Indiferent de rezultatul testarii, carantina de 14 zile e musai. In decursul acestei carantine vei primi zilnic un chestionar online pe care trebuie sa-l completezi, cu simptome si alte cacaturi. Intr-a opta zi trebuie sa-ti faci de unul singur un alt test PCR, supravegheat online de o balaoachesa din medicina guvernamentala. Testul il ridica „UPS” sau „Purolator” pentru a-l duce la vreun laborator. Daca iese pozitiv, desi nu cred ca s-a-ntimplat vreodata, o iei da capo. Daca iese negativ, mai stai restul de 6 zile in care vei continua sa dai rpoarte zilnice online. Te poti astepta si la vizite inopinate sau apeluri telefonice prin care guvernul se asigura ca iti ispasesti prizonieratul si nu zburzi ca iezii pe pajiste.

Si pentru a demonstra o data in plus idiotenia canadeza, voi spune ca in loc de toata cheltuiala, tevatura si pierderea asta inutila de timp, austriecii iti impun doar purtarea mastii de tip FFP2 pentru a zbura cu ei. Masca mai eficienta decit cirpa de spalat vase pe care o impun canadienii si nu numai ei.

Asa ca, „Welcome to Canada!”

P.S. De ce scriu la acesta ora din noapte? Pentru ca n-am somn, fi-le-ar fusu-al dracu. Ca daca soarele asta nu e de jur-imprejur si nici n-a fost prevazut cu intrerupator, trebuie sa ne adaptam noi dupa unde i se scoala lui sa se pozitioneze.

Read Full Post »


Expresia era pe invers, „una-i omu, alta-i pomu”, dar a trebuit s-o adaptez realitatilor nord-americane, desi s-ar putea discuta despre universalitatea acestor realitati, chiar daca or fi existind si ceva exceptii. Asa ca, scirbit de gangsterii politicii nord-americane care se urineaza pe noi cam cum se urineaza ciinii pe copaci, am hotarit sa bag o Romanie, desi n-o fac de voie, dar uite ca nevoia ma trage de mineca si nu-i pot rezista, mai ales ca Romania e din nou pe rosu. Codul asta e ca ciclul menstrual, vine, pleaca si e dolorant. Numai politicienii, multi-miliardarii si unele javre medicale sunt la menopauza.

In continuare, cite ceva despre procesul urinarii guvernamentale. Pe linga iarba, backyard-ul meu contine si copaci. Copaci care, desi mai batrini decit Biden, nu sunt nici pe departe la fel de ramoliti si corupti ca Mumia Casei Albe. Si desi le-am rupt ceva craci, jur ca nici unul nu-i corupt. Dar dupa cum se stie, raul trebuie taiat de la radacina. Si nu ca nu i-as fi mazilit, dar aici proprietar esti doar pe hirtie, in realitate esti argatul partidului comunist canadez, lua-l-ar dracu si pe el si pe poponarul care-l pastoreste. Sa tai un copac in Canada, e o monstruozitate. E mai grav decit daca furi sau dai in cap. Ca la orice altceva exista o a doua sansa, dar la copaci, la gistele, la ursi si alte lighioane pretioase, n-ai nici una. E adevarat ca poti aplica pentru aprobare, dar e foarte posibil sa-ti vina dupa doi ani si neaprobata. Iar daca-ti aproba, e cheltuiala lu domnu dracu. Adica pentru un matusalemist ca astia de care vorbesc, sa ti-l taie si sa ti-l dispara, te poate duce intre $6K si $10K , daca nu si mai bine. Adica, si mai rau.

E, aia a fost introducerea, ca sa stiti cum stau lucrurile la Canada si care e reletia om-pom in viziunea guvernului de timpiti, incompetenti, lenesi si minoritari condusi de un dobitoc penal, anal, adus de val.

Deci, eu locuiesc pe o ravina care da intr-un golf course. Linga mine locuieste un alt nene, intr-o casa apropiata de virsta pomilor si al carei backyard da in aceeasi ravina. Cum omul doreste sa faca ce-am facut si eu, adica sa darime sandramaua si sa ridice o casa mai mare si mai gigea, cracile unuia dintre copacii mei il cam incurca. Motiv pentru care a facut o cerere la departamentul responsabil cu ravinele, ca avem si d-ala, ca sa-mi reteze copacul. In paranteza fie spus, avem departamente cita frunza, cita iarba, ca unde sa angajezii toate putorile Indiei. Cind spun putori nu ma refer doar la duhoarea caracteristica.

Nevazindu-i proiectul, nu stiu pina unde vrea s-ajunga asta cu casa, desi exista o limita de inaltime si adincime, dar presupunind ca va fi parter si etaj cred ca daca ar fi taiat citeva craci s-ar fi rezolvat inconvenientul fara aprobari. Ca aici iti trebuie aprobare daca trunchiul depaseste un anumit diametru si astia depasesc multe diametre.

Ei si uite cum imi vine mie o instiintare, de la departamentul cu pricina, prin care mi se comunica intentia vecinului si faptul ca ei vor analiza situatia, dupa mintea lor de gandi-bandi. Acum, ca-l taie sau nu, ma cam lasa indiferent, ca nu impart patul cu pomul, dar principial vorbind, ca e totusi proprietatea mea, in acte, nu a vreunei imbrobodite care da aprobari, normal ar fi fost sa-mi ceara consimtamintul. Numai ca labele guvernamentale se cam pise pe tine, exact cum se pise coiotii pe copacii mei, dupa cum spuneam. Ca de aici si titlul acestei jalbe. Adica, ca sa intelegeti mai bine procesul de urinare, instiintarea se incheia prin a-mi atrage atentia ca e ultima si ca daca se va aproba nu voi mai fi contactat, ci se va trece direct la asasinarea copacului.

Si cum spun, nu arborele ma doare, ca-l dau dracu cu rasinile lui cu tot, basca fatul ca vecinu platea, dar faptul ca sunt tratat nu ca om, ci ca pom, asta ma scoate din minti. Adica eu nu mai sunt considerat proprietar desi la taxe asa apar, ci un copac pe proprietatea statului. Basca faptul ca am impamintate lumini in jurul lui care sa-i lumineze coroana pe timp de noapte. Cu alea cum ramine si cui sa-i spun ca mi le lasa fara obiectul muncii, daca dispare rasinosul dintre ele?

Canadei, va spun drept, ar fi foarte misto sa-i fi cetatean daca n-ar avea acest guvern. Acest guvern si-o mare parte din locuitori. Ca cine dracu alege si tot alege gloata asta de socialisti imbecilizati ca sa distruga o tara si mai ales un popor?

Read Full Post »

Older Posts »