Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘talent’


Astazi am ajuns la serviciu ceva mai tirziu. Trebuia sa urmaresc meciul Simonei, care fusese programat fara a se tine cont de schedule-ul meu. Dar cum Simona e intelegatoare, a terminat-o pe Lizica, sau cum s-o fi numind ea,  cit ai zice „semifinala”.

Parerea mea, care e diametral opusa de cea a retardatului chelios de la B1, e ca jocul acestei fete e o poezie. O poezie nascuta din calcule matematice riguroase de la care nu abdica niciodata. E foarte adevarat ca are si sincope, dar tinind cont ca nu e nici vreo Cosbuca si nici vreo Moisila, consider ca ceea ce face, pe terenul de tenis, este fabulos. Sa ajungi a treia in lume, e remarcabil, dar sa treci prin adversare ca rapidul prin Chitila, mi se pare o performanta formidabila, cu atit mai mult cu cit celelate vecine, din pozitiile fruntase, o iau zilnic de la jucatoare cvasinecunoscute si mult mai slab cotate.

Felul in care reuseste fata noastra sa se concentreze, sa se stapineasca, sa-si controleze emotiile si sa execute ceea ce-a planuit in pregatiri, este de-a dreptul impresionant. Pe de alta parte jocul Simonei este de-o sinceritate cuceritoare, fara siretlicuri, tertipuri, vaicareli, blamari, simulari jenante si trageri de timp. Daca pierde, pierde, nu se da lovita si nici nu cauta vinovati prin vestiare, prin tribune sau prin Turnul Londrei. Nu urla, nu trage de timp, nu invoca accidentari inchipuite, nu vocifereaza, nu face scandal. Ea isi vede de jocul ei, de ritmul ei, de concentrarea ei si de planul pe care l-a gindit in prealabil, facind abstractie de bruiajele de tot felul. Concentrarea si ritmul de joc pe care le-a avut la 1-4, erau aceleasi cu cele din finalul meciului, dupa ce a cistigat 11 gemuri consecutive. Doar precizia loviturilor sale a fost mult superioara primelor 5 gemuri jucate, altfel, Simona a continuat sa-si scrie poezia pe iarba Wimbledon-ului, gindita cu meticulozitate matematica.

E foarte adevarat ca uneori, asa cum cred ca s-a intimplat si cu turneul din Olanda, premergator acestuia de la Wimbledon, a abandonat, cred eu, in mod calculat. Simona nu mai e jucatoarea nevoita sa acumuleze puncticele de pe la turnee de 200K de euro, doar pentru a ajunge in virf, strategie pe care a aplicat-o cu mare succes pina acum. Acum insa, ea e deja in virf si deciziile ei sunt in concordanta cu elita tenisului din care face parte.  Simona a trebuit sa sacrifice acel turneu mititel, la care era prima favorita, pentru a-l pregati pe cel de Mare Slem, la care era cel de-al treilea cap de serie. Ei bine, aceasta decizie tine de o matematica de la care nu te poti abate atunci cind ajungi in zonele rarefiate ale tenisului mondial. Si dupa cum se vede, a luat hotarirea corecta, tinind cont ca aici avea de jucat 7 meciuri tari si aproape zilnic, pentru a cistiga turneul.

Nu stiu daca va reusi sa cistige acest turneu, desi i-o doresc din toata inima si cred ca are o mare sansa, dar stiu ca fata asta incepe sa scrie o a doua istorie in tenis pentru Romania, dupa cea scrisa de Nastase.

In semifinale o va intilni pe Bouchard, o canadianca frumusica, tinerica si cu mult talent, forta si ambitie. Simonei ii va fi extrem de greu s-o invinga, dar sper sa reuseasca. De fapt pentru ele cred ca asta e hopul cel mare, nu finala propriu zisa, asa ca:  Hai Simona!

Reclame

Read Full Post »


                    Tot o cometa, dar de dimensiuni mult mai mici decit celebra Halley, Haley Reinhart a ridicat juriul in picioare, aseara la American Idol. House of the Rising Sun, a capatat noi valente in interpretarea sexoasei Haley. Modulatiile vocale, originalitatea  si dezinvoltura cu care cinta, au zapacit intreaga audienta si pe buna dreptate. Sper ca si ce-i din fata televizoarelor s-o voteze, pentru ca, pe bune, tipeza e, fara discutie, intre primii trei ai acestei competitii.  De fapt, nu se poate spune ca pustoaica, 21 de ani, a picat chiar din cer, ca orice cometa, intrucit a facut colegiul de jazz, a participat la festivalul de jazz de la Montreux si cinta impreuna cu Midnight, grupul parintilor, muzicieni si ei, rock-uri de prin 60-70. Iata muzica celor de la The Animals, in interpretarea micutei comete, de care, in mod sigur, vom auzi multi ani de acum in colo.

                    Iat-o si cu alte bucati cintate in faze anterioare ale competitiei

Read Full Post »


Lotul National s-a reunit si dupa cum poate observa si un anti-jr, talente ar cam fi.

Portari: Bogdan Lobonţ (AS Roma), Costel Pantilimon (FC Timişoara), Ciprian Tătăruşanu (Steaua Bucureşti);

Fundaşi: Cristian Chivu (Internazionale Milano), Gabriel Tamaş (West Bromwich Albion), Cristian Săpunaru (FC Porto), Răzvan Raţ (Şahtior Doneţk), Ovidiu Dănănae (Universitatea Craiova), Vasile Maftei (Unirea Urziceni), Mihai Neşu (FC Utrecht);

Mijlocaşi: George Florescu (FC Alania Vladikavkaz), Gabriel Mureşan (CFR Cluj), Cristian Tănase (Steaua Bucureşti), Răzvan Cociş (Al-Nassr), Mirel Rădoi (Al-Hilal), Gabriel Torje (Dinamo Bucureşti), Ciprian Deac (FC Schalke 04), Ovidiu Herea (Rapid Bucureşti) şi Mihai Răduţ (Steaua Bucureşti);

Atacanţi: Marius Bilaşco (Unirea Urziceni), Ciprian Marica (VfB Stuttgart), Bogdan Stancu (Steaua Bucureşti), Daniel Niculae (AS Monaco).

Ramine doar ca ele sa fie jucate, desi ceva ma face sa cred ca lotul asta-i doar praf in ochii romanilor. Parca vad ca iar incepem cu darimaturile gen Contra, Cocis si ai lor. Renuntarea la Banel, o consider un lucru pozitiv, nu si modul in care s-a procedat, dar nu cred ca-i singurul care ar trebui extirpat. Daca te iei dupa declaratii, ar trebui sa vedem in teren numai fotbalistii care au dovedit forma maxima, nu un Lobont care a-ngropat Roma-n penibil, de nici Ranieri nu-l mai agreaza. Nu un Chivu care din pacate nu mai joaca nimic, desi e inca jucat la Interul lui Benitez. Nu un Contra care e fundas, pe cit e Ilie Nastase de binecrescut. In schimb as vrea sa vad un Tatarusanu, un Torje, un Muresan, un Deac, un Herea, un Bilasco, jucatori care dovedesc saptamina de saptamina ca merita sa joace. In aparare, din nefericire, in afara de Rat, care nici el nu rupe gura Donetului, nu ni s-a nascut inca vreun Maldini sau vreun Zanetti, asa ca acolo poate sa-l bage si pe Mircea Sandu, ca tot jale va fi. Dar cum Razvanel nu va avea singe-n conducte sa nu-i titularizeze pe Lobont, Rat, Tamas, Chivu, Cocis, Radoi, Niculae si Marica, se cheama ca ceilalti au fost adusi sa inchida gurile „rele”, sa frece banca si sa joace poate ultimile zece minute, in care daca nu vor da trei goluri, se va spune ca au dezamagit. Asa ca, indiferent cit de des vom schimba antrenorii, atita timp cit sunt romani, tot romaneste vor selectiona, vor decide si vor sfirsi. (la fraza cu fotbalistii pe care as vrea sa-i vad in echipa, am tinut picioarele incrucisate, doar, doar s-o-mplini)

Read Full Post »