Unul modern, din … ’48. Bai ce film! Simplu si fara batai de cap. Da’ ce vrajeli, ce golanii, ce curvasareala! Pai noi eram mici copii pe linga ce babardeli se petreceau prin Evul Mediu. Dar ca sa fiu corect fata de cititori, trebuie sa amintesc ca povestea e o fictiune, desi toti ne-am fi dorit un fapt real pentru ca am eu asa o convingere ca realitatea batea fictiunea, in privinta sexului, la vremea respectiva. Ba chiar si acum.
„Don Juan” Asa se numeste filmul, in care Don Juan era intrupat de unul din Don Juan-ii Hollywood-ului de la acea vreme, Errol Flynn. O potriveala mai buna nu cred ca ni s-ar fi putut oferi. E adevarat ca nici Tyrone Power nu era mai prejos, doar ca era casatorit mai tot timpul, desi nu cu aceeasi sotie. Insa lui Errol i se cam dusese buhul de afemeiat, de Don Juan, asa ca era cam greu sa nu-l nominalizezi.
Vreti sa va spun actiunea? Nu? Bine, v-o spun.
Bai, arata Flynn asta ca daca eram gagica si daca m-as fi nascut pe la 1900 si ceva, sigur l-as fi facut. Nu-mi scapa nici detinut. Da’ sa trec la Don Juan. Avea asta o vrajeala, de le ametea si pe regine, nu doar pe piesele de zi cu zi care-i rasareau in cale. De fapt, la inceputul filmului il arata catarindu-se ca Romeo pe-o iedera, in balconul unei curtezane cu care dorea sa si-o traga. Dar ca sa vezi fatalitate, vine barbatul aleia, inopinat, si-l lasa nerefulat. Dar plecind el de la acea babardeala esuata, impreuna cu un fel de Sancho Panza, e oprit de garzile englezesti care-l confunda cu unul care urma s-o ia de nevasta pe fata unui barosan britisoi din zona. Asa ca, ajunge insotit de garda respectiva la palatul cu pricina. Cind il vede printesa, sau ce draci era aia, se unda toata, desi facuse figuri ca ea nu se marita cu un necunoscut, bla, bla, bla. Dar nu-si iau ei bine limba-n gura, ca pac, apare adevaratul ginerica. Un nasol. Si uite asa ajunge impostorul Juan, legat fedeles, la ambasada Spaniei din Anglia pentru a fi expulzat in Spania ma-sii.
Ajuns acasa, si pentru ca facuse Spania de cacat, e primit de regele Phillip III, care era un idiot, si de nevasta-sa (Viveca Lindfors), regina Margareta, care era de pus cu ambele picioare pe umeri. Buna rau! E si regina, na, ca femeia, de cum il vede, o si apuca mincarimile. Poate, doar poate, s-o fi apucat mincarimile mai mult din cauza reputatiei, dar in mod sigur si datorita aspectului sexos al lui Juan. Asta pe linga faptul ca regele era si dobitoc si urit ca un cur plat. Dar cum nu se putea scarpina de fata cu barbatu-sau si cu intreaga Curte, amina activitatea respectiva. Totusi, in loc sa-l bage la zdup, il pune responsabil cu trainuirea tinerilor iberici in arta duelului. Pare-mi-se i se facuse mila de el. Sau de ea, ca asta n-am reusit sa-nteleg din film.
Bai si unde nu s-aduna cirduri de gagigi doar sa priveasca antrenamentele, dar nu pentru antrenamente, de care li se cam rupea, ci pentru a se uda la rindul lor, privindu-l pe Juan. Ba surori, ba mame, ba verisoare, ba cunostinte ale elevilor. Pina la urma, sora unuia care dorea sa si-o ia, isi ia mai intii inima-n dinti si-i spune lui Juan sa-i aduca evantaiul acasa. Evantai lasat la misto, pe-o canapea, ca bag sama nu-l uita pentru prima data.
Juan se duce, ca avea el asa un fel de-a fi care nu-i permitea sa refuze. Dar ca sa vezi coincidenta si de data asta e prins de viitorul sot al asteia si iar ramine sa-si traga un dus rece pentru a-si stavili arsurile subabdominale. Numai ca asazisa aventura, trece din gura-n gura, amarind fara masura, acea inima calda, dar dura. Adica a reginei, care era leoarca de indragostita, dar fiind regina nu-si permitea slabiciuni sentimentale. Altfel spus, era intre ciocan si nicovala. Ciocanul fiind al lui Juan.
Dar vai, si Juanul se-ndragostise de regina si i-ar fi pus-o. Motiv pentru care-i declara dragostea. Dar ea, desi cu vanitatea de femeie stind sa-i plesneasca, il apostrofeaza ca o regina ce era. El saracutul, descumpanit de atitudinea ei, se bosunfla. Dar aflind ca un acolit de-al regelui, vrea s-o puna de un coup d’etat, sare la bataie cu elevii lui si-i salveaza, pe rege si regina.
Regina, si mai uda decit la prima intrevedere, nu mai rezista si-i declara ca e fleasca dupa el. Dar el, cu gindul la tarisoara lui, o roaga printre sughituri sa-l lase sa plece pentru ca Spania era mai importanta decit babardeala lor. Si cum ea, ca femeia, ii propusese s-o tunda impreuna, el, ca barbat, isi da seama ca tara va ramine pe mina idiotului de rege, chestie pe care el n-o putea accepta, nici futut. Ma rog, asa vine vorba, ca-n film n-am detectat sa fi fost vreunul pe invers. E si ea, adica regina, se uda instantaneu si la ochi, dar isi da seama ca e inca regina si il elibereaza din functia de trainer intrucit Juan ii promite ca se va calugari, din punct de vedere sexual.
E si nu pleaca el bine, impreuna cu servitorul lui (cum altfel?), ca si apare la o rascruce o caleasca din care rasare o figura senzuala care-l intreaba si mai senzual care-i drumul spre Madrid. E si el, electrocutat instantaneu, se ia dupa caleasca, desi promisese acea abstinenta indelungata, dar pe care a uitat-o pentru ca n-ai cum sa te pui contra senzualitatii feminine.
The End.
Morala: copii, când mai auziţi un bătrânel că ceartă tinerii în parc pentru că se sărută pe bancă şi le zice că „pe vremea mea…”, s-ar putea să nu se refere la faptul că pe vremea aia tinerii nu făceau gesturile alea ci din contră, că ei nu se nu mai încurcau cu vrăjeli copilăreşti.
Papa, nu ne-ai zis dacă se căsătoresc. 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Tot ce pot sa-ti spun e ca daca a fost vreo casatoreala, n-am fost invitat. Sau probabil ca s-a tinut in timpul pauzelor publicitare. 😆
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Așa o cronică de udă de film nu am citit de când mă știu. 😀 Super funny!!! Sigur că toate timpurile au avut și au poveștile lor cu multe artificii. Mi-a plăcut însă la nebunie prezentarea. Mult mai mult decât mi-ar fi plăcut filmul. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😆 Intentia cronicii era sa va distreze si daca v-a distrat, atunci as spune ca si-a atins scopul propus. 😉 Thanks, sis!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da, ai reușit. Mă abonez la cronicile tale. 🙂
Nu am apucat până ieri să le citesc și pe tine nu vreau să te citesc pe fugă, cum mărturisesc că mi se mai întâmplă. Așa că da, m-am distrat copios. 🙂
ApreciazăApreciază
Da, mai sunt si alte cronici haioase si te-nteleg, nici mie nu-mi place sa fac lucrurile pe fuga 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Trebuie să intru pe la tine să mai frunzăresc. 🙂
ApreciazăApreciază
Ti-o spun drept, nu stiu ce mai astepti? 😆
ApreciazăApreciat de 1 persoană