Eu l-am apreciat pe Crin Antonescu, atunci cind am considerat ca merita. Si a meritat-o mai intotdeauna. Dar ce nu inteleg, e codeala de a spune unor lucruri pe nume. Nu il regasesc, in aceasta codeala, pe omul drept, mindru si intransigent. Si uite la ce ma refer:
La intrebarea, „de ce ati „rupt” USL-ul?” as fi raspuns: pentru ca am fost tradat de parteneri. Eu, ca persoana si PNL-ul, ca partid. Pentru ca PSD-ul n-a dorit niciodata sa-l elimine pe BaSecu, asa cum promisese celor ce ne-au ales, ci doar sa puna mina pe tara. Iar pentru a-si atinge scopul, trebuia:
1. sa puna mina pe guvern, cu ajutorul USL-ului, mintind poporul ca il va scapa de BaSecu si basism,
2. sa cistige simpatia strainatatii, semnind un acord de coabitare cu exact acelasi BaSecu si numind-o pe Kovesi la DNA.
3. sa se debaraseze de mine si de PNL, asociindu-se, in afara USL-ului, cu UDMR-ul basescian pentru a forma o alta majoritate. PSD-ului, pentru a dicta, ii trebuiau partidulete gen PC si UDMR, care sa nu sufle in fata lor. Nu un PNL cu greutate si un Antonescu incomod prin corectitudinea si verticalitatea lui.
La intrebarea „de ce ati renuntat la presedentia PNL?” as fi spus: pentru ca sunt un om de onoare si nu trag cu dintii de-o pozitie, mai ales cind partidul inregistrase un esec sub conducerea mea. In acelasi timp, nu mai eram dorit de penelisti si asta era un lucru evident si pe care nu s-au ferit sa mi-l arate.
La intrebarea, „de ce nu l-ati sustinut pe Iohanis in campania pentru Cotroceni?” as fi raspuns: pentru ca Iohanis m-a trisat. Intelegerea initiala fusese ca el sa preia Partidul si eu sa devin candidatul la prezidentiale. Dar planul lui, ascuns, era sa ajunga Presedintele Romaniei, prin intermediul PNL, nu doar Presedintele PNL, prin intermediul meu. Neamtul m-a „lucrat”, asa cum a facut-o si Ponta. Nu ma asteptam ca el sa participe in confruntarea pentru candidatura. Credeam ca va refuza, politicos, nominalizarea, lasindu-ma candidat unic si implicit, ales sa candidez, din partea PNL, la Prezidentiale. N-a facut asa, ba mai mult, a purtat discutii cu cei din Partid care au ales sa ma tradeze, pentru a fi sigur ca ma va infringe. Privind retrospectiv, e posibil ca Iohannis sa fi avut un plan ascuns cu PNL-ul pentru indepartarea mea. Asa ca, daca sunt atit de naiv si usor de trisat, chiar si de cei pe care-i consider apropiati, ma intreb, „ce as mai cauta eu in politica?”
La intrebarea, „de ce doriti sa va retrageti din politica?” as fi raspuns: am crezut ca politica poate fi si curata, dar m-am inselat. Daca esti cinstit, onest si vertical, n-ai ce cauta in troaca cu tarite pentru ca sigur vei fi mincat de porci, asa dupa cum mi s-a intimplat mie in USL si mai apoi in PNL.
Si in incheiere as mai spune faptul ca inteleg si eu, cit de cit, diplomatia, dar in cazul lui Antonescu, aceasta diplomatie l-a pierdut si inca il mai pierde. Ambiguitatea raspunsurilor nu-l vor ajuta sa ramina in istorie. Poporul apreciaza singele tisnind din vene, nu eleganta cu care eviti un raspuns transant. Cazul Iohannis a fost unul particular, intrucit el n-a cistigat alegerile cu eleganta, Ponta le-a pierdut crezind ca furtul electoral, prin care s-a mentinut BaSecu, va avea acelasi succes si in cazul unui partid sau candidat de stinga. N-a avut, ba mai mult, a si scindat Partidul.