Desi prins in mrejele unui audit nenorocit, am reusit sa ma furisez in birou pentru a urmari semifinala pe site-ul Roland Garros-ului. Si sincer sa fiu, cred ca n-am mai urmarit sportul asta cu racheta cam de cind ne calificam si noi in finala Cupei Davis. Dar cum romanii au cite o rabufnire de orgoliu la fiecare jumatate de secol, uite ca amorul pentru sportul alb (de fapt acum e mov cu portocaliu), mi-a napadit sufletul si simtirile.
Poate ca cei din tara nu traiesc cu aceeasi intensitate acest sentiment de mindrie nationala, dar cind te afli la dracu cu carti, printre straini, cam orice reusita romaneasca te furnica si te inlacrimeaza. Nu bravez si nici nu maninc cacat, dar asta este sentimentul pe care-l avem noi astia, dezradacinatii, atunci cind ascultam imnul national, vreo romanta sau cind se intimpla sa auzim de romani si de bine.
E adevarat ca auzim mai mult de rau si atunci ne facem mici si ne ferim nationalitatea de tavalugul acuzelor generalizate si absurde ale unora care au mai multi delicventi decit noi, dar care, din cauza de ipocrizie, vad ce le convine. Si de aceea spun, cum se iveste un prilej ca cel oferit de Simona, ne-nfoiem in pene de parca ar fi vorba de copilul nostru. Dar de, astia suntem si nu cred ca suntem singurii. Sunt convins ca orice emigrant, din orice fund de lume ar fi, simte si gindeste in mod asemanator.
Dar pentru a reveni la subiect, Simona a fost formidabila. Trist e ca se vor gasi unii jurnalisti sugatori care sa spuna, asa cum s-a mai intimplat, ca n-a avut un parcurs greu, ca a avut bulan, ca poate daca, desi pe cind, n-ar fi exclus sa fi…. si alte imbecilitati de onanisti. Astia de fapt sunt aia la care se referea cunoscutul catren comunist „noi cu muschii ca otelul vom culege musetelul”, cu alte cuvinte, mari in gura, mici in fapte . Dar eu as zice ca tot asa, si Serena, Sharapova si restul capilor de serie de pe la mai toate turneele, au intotdeauna un parcurs favorizat. Asta datorita faptului ca au ajuns acolo sus, unde nu ajunge orice gisculita lovita-n aripa, ci doar vulturoaicele puternice, fizic si mental. Traseul asta, aparent usor, si l-au cistigat prin munca si rezultate, nu cu gaoaza, ca Udrea sau prin proptele basite, ca EBA.
Asa ca, eu as zice ca trebuie sa-i multumim acestei fete extraordinare care ne ajuta sa stam cu capul sus, surexcitindu-ne mindria nationala, lucru pe care o armata de politicieni si una de tigani nu reusesc s-o faca, ba dinpotriva, ne-o terfelesc zilnic.
P.S.
Ma vad nevoit sa revin astazi si sa adaug un post scriptum deoarece acum citesc in Cotidianu, ca aseara la B1 Tv, Banciu, un idiot consacrat, care parca vorbeste de sub apa, a minimalizat succesul acestei admirabile sportive, ca asa i-a dictat lui chelia basesciana si mintea de curca. De fapt asta-i genul de om care incearca in disperare sa se faca observat prin orice mijloace, chiar si imbecile.
Pentru cei ce n-au auzit de Banciu asta, jurnalist de pripas, am sa-i rog sa-si aduca aminte de pick-up urile de altadata si de discurile de ebonita sau ce draci era materialul ala negru din care erau facute. Ei bine, dupa cum se stie, discurile erau facute pentru anumite viteze si din cite imi aduc aminte, daca discul era facut pentru viteza 45 si-l ascultai pe 33, suna exact cum suna bolovanul asta de Banciu care debiteaza idiotenii la foc automat si cu vocea aia neverosimila pentru o fiinta care tine capul deasupra apei.
Intrebarea mea, ca despre indignare n-are rost sa mai pomenesc, ar fi urmatoarea. Cum de i se permite unui astfel de nenorocit sa defaimeze adevaratele valori romanesti? Asta nu se mai numeste libertate de gindire si exprimare, ci libertatea absurdului, a incompetentei, a diletantismului jurnalistic si a propagandei antiromanesti. Ce pazeste CNA-ul? Se pare ca menirea CNA-ului e sa apere non-valoarea patapievicilor, a basestilor, a banciulilor, a macovelelor si in general a celor ce terfelesc imaginea Romaniei, in tara sau in lume.
N-am cum, dar eu pe astia i-as exila la Jilava, cu CNA cu tot.