Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Puccini’

Florica lu’ Marin


Bey, ati auzit de Tosca, aia pe care o mai chema si Floria? Nu? Dommage! Sa va spun eu cam care-a fost vrajeala cu tipeza asta.

Fata era indragostita cu stropi de unul, Mario Cavaradossi. Unu d-ala de picta biserici. Bun, deci asta era la treaba pictind-o pe Maria Magdalena, cea de care biserica zice c-ar fi fost golanca, desi aflu, pe surse, ca de fapt asta-i o facatura misogina nascocita de biserica. In fine, cind vine vorba de biserici, I really don’t give a fuck.

Dar Cavaradossi alesese ca muza o marchiza, dar nu d-aia de pun romanii in fata casei. Nu, asta era o nevasta de marchiz sau cam pe-acolo. In fine, asta avea un frate, care cica era consulul Romei si care pe motive politice era fugarit de potera lui Scarpia, al mai politist din Roma acelor vremi. Si cum fugarul, Ancelotti, se ascundea in aceeasi biserica, da cu ochii de soru-sa cocotata pe perete de pensula lui Cavaradossi. Si uite asa isi da pictorasul drumul la glas si plesneste o „Recondita armonia”, adicatelea, armonia intre figura marchizei si pictura lui.

Dupa ce termina de cintat (si ce cintat!) ii promite fugarului sa-l ascunda la vila lui. Dar Scarpia afla si-i pune pe amindoi sub urmarire. Dar ca s-o scurtam, si s-o vorbim si pe Floria, ca doar ea e eroina lui Puccini, revin.

Don’soara se roaga de Scarpia cu cerul si pamintul, sa-i crute iubitul intemnitat si sa nu-l execute, ca pe Ancelotti, care devenise intre timp istorie. Scarpia, care era o scorpie de om, ii propune un schimb reciproc avantajos, care pina si mie mi s-a parut echitabil. O babardeala sexualizanta in schimbul vietii lui Cavaradossi. E si Tosca, dupa ce se da de ceasul mortii, in aria de mai jos, accepta, dar cu un plan de contraatac bine pus la punct.

Si pentru ca Floria noastra nu era vreo gisculita bleaga si usor de dus de cioc, pune mina pe un pumnal si-i da politaiului de-l satura de sex, scurtindu-i viata, Asta nu inainte de-a obtine de la el pardonul in scris.

Numai ca pardonul era la misto si Mario, amorezul, va fi executat pe bune. Iar inainte de-a da coltul, mai plesneste o arie de sa-ti taie respiratia si sa-ti faca pielea de gaina.

In final, Floria, eroina, dindu-si seama ca a halit-o cu craci cu tot si observind ca Mario e foarte mort, se arunca de pe zidurile castelului Sant’Angelo, pe care, in paranteza fie spus, l-am vizitat si eu, de dragul operei.

In speranta ca v-am trezit interesul vizionarii acestei opere, incalec pe-o sa, desi imi cam lipseste calul, sfatuindu-va sa iubiti opera, ca merita.

Read Full Post »


Azi TENORI

Am decis, poate spre dezamagirea unora, sa nu aleg ariile de forta, care-mi plac la fel de mult, ci ariile pline de lirism, muzicalitate, fluiditate si sensibilitate.

Incep cu aria E lucevan le stele din opera Tosca de Puccini. In rolul lui Mario Cavaradosi am ales clipul cu Roberto Alagna, fostul sot al Angelei Gheorghiu.

Apoi m-am oprit la Una furtiva lagrima din L’elisir d’amore a lui Donizetti, in interpretarea lui Pavarotti.

In continuare, Pourquoi me reiller din opera Werther a lui Massenet in interpretarea noii stele a scenei lirice, Jonas Kaufmann

Si nu in ultimul rind, Je crois entendre encore din Les pecheurs de perles a lui Bizet. Si ca sa-mi fac un capriciu, l-am ales pe Domingo a carui interpretare mi se pare de exceptie si greu de egalat.

E adevarat ca am mai pus ariile aceastea cu mult timp in urma, dar asta cred ca e o dovada clara ca-mi plac la fel de mult.

Read Full Post »


Azi DUETE

Din La Boheme a lui Puccini, unul dintre cele mai frumoase si solicitante duete, O suave fanciulla. Astazi cu Freni si Raimondi.

Din Traviata lui Verdi am ales un duet inegalabil intre batrinul Germont si Violetta. Aici cu incredibila voce a georgiencei Eteri. Pentru mine, asta este cea mai frumoasa arie incredintata unui bariton.

Si nu in ultimul rind, Claudia Mori si Celentano

 

Read Full Post »

Gigli


 Nu, nu de mine-i vorba. Nenea asta, cu fata de tractorist si voce de aur,  pe nume, Beniamino Gigli, a trait si cintat la cumpana dintre secole. Cred ca era leat cu bunicu-meu. A fost considerat people’s singer of Italy si cel mai proeminent tenor al generatiei lui. Dupa moartea lui Caruso si … nasterea partidului comunist roman(!?), in 1921, Gigli devine numarul unu international, fiind supranumit Caruso secondo, desi el prefera Gigli primo. Gigli a fost preferatul, printre altii, a lui Mussolini, ceea ce nu s-ar putea spune ca i-a ajutat la ceva. Cinta din ’20 pina in ’32 la Metropolitan din NY, bucurindu-se de un succes imens. In ’55 se retrage, ca doi ani mai tirziu sa moara, la virsta de 67 de ani. Desi bisericos si generos, gurile rele spun ca ar fi fost si curvar, ceea ce, zic eu, e totusi de apreciat, tinind cont de programul foarte incarcat pe care-l avea. Pe linga cei 5 copii oficiali, cu doua neveste, se spune ca ar mai fi avut vreo trei, cu alte trei femei, pe care le-a ridicat la rangul de mamici. Dupa cum spuneam,  Gigli a fost un tip generos, dind peste o mie de concerte in scopuri caritabile. Se afirma ca recordul lui nu a fost inca egalat de niciun alt artist, ceea ce mi se pare remarcabil. Iata-l pe Beniamino Gigli prin anii ’35 intr-un film cu Non ti scordar di me a lui de Curtis

Donna non vidi mai, din opera Manon Lescaut a lui Puccini.

Si in fine, Di quella pira din Trubadurul de Verdi

Read Full Post »

Che gelida manina!


Gianni Raimomdi si Mirella Freni in Boheme. Unele dintre cele mai mari voci ale lumii.

O suave fanciula!

Read Full Post »