Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘prieten’


20161102_201149 20161102_201226 20161102_201343  20161103_040726

Ieri am fost multumit si mindru tare, de mine. Nu ca n-as fi si in restul zilelor, dar ieri am fost in mod deosebit. Si uite de ce.

Avem un prieten handicapat, in urma unui accident stupid. E in scaun cu rotile din cauza paraliziei care nu e totusi totala si absoluta. Din acest motiv s-a apucat de pictura, iar pasarea pe care o vedeti in tabloul din stinga e opera lui. Bun. O organizatie a celor cu handicap din care face parte si prietenul nostru, a organizat o expozitie cu vinzare in care exponatele sunt executate in totalitate de membrii acestei organizatii nonprofitabile si care, din nefericire, sunt handicapati. Exponatele au fost surprinzator de reusite, pentru persoane fara o scoala de arte absolvita. Atmosfera a fost destinsa si agreabila, cu atit mai mult cu cit erau si gustari la discretie, bauturi racoritoare si vin de doua culori. Ce am facut? Ne-am plimbat printre exponate, am discutat cu artistii, am cumparat citeva tablouri si am facut o donatie pentru ca ne ardea dorinta s-o facem. Si astea-s motivele pentru care m-am simtit deosebit de bine si multumit cu mine insumi. Spun asta in numele familiei, pentru ca dupa cum se vede, sotia a fost poate mai prezenta decit mine, ea fiind prezenta si-n poze.

E si acum sa vedem ce e cu titlul asta, pe care l-am ales. Evident ca fiecare artist si-a invitat prietenii. Florin, ca asa il cheama pe prietenul nostru, a trimis celor cu care ne tot petrecarim si care nu-s putini, in jur de 40 de invitatii. Oameni care pretind ca-i sunt prieteni si in acelasi timp, prieteni intre ei. Ei bine, din toate cele 40 de invitatii, numai una a fost onorata. A noastra. Va spun drept, m-am simtit ingrozitor cind Florin mi-a spus c-a trimis 40 de invitatii si s-a trezit doar cu noi doi. Nu pentru mine, nu pentru cei invitati, ci pentru el care a sperat ca prietenii sa-i fie aproape la un eveniment ca asta, pentru care el a pus atita suflet.

Ei si atunci am hotarit sa beau primul pahar de vin, dupa care am gindit in mintea mea. Uite cine-mi vorbea mie de prietenie, atunci cind i-am spus unuia dintre ei ca de fapt suntem niste amici, niste cunostinte care o ard la aceleasi petreceri si nimic mai mult. „Adica in ce consta prietenia. In a te invita la o petrecere si in a ma invita si tu la rindul tau? Asta numesti tu prietenie, in pula mea?” Ei bine, respectivul s-a ofuscat pe moment, dar cind l-am intrebat cu ce l-a ajutat pe X cind i-au spart hotii casa, dar pe Florin cind a avut accidentul, dar pe Y cind n-avea cine sa-i vada de casa, el fiind plecat sa-si caute copila pe la dracu cu carti? „Pai le-am spus ca-mi pare rau” a venit raspunsul dobitocului. Ba nu, a mai spus o imbecilitate „pai ce, ba, noi avem banii vostri?” „Cum ba, zic, pina acum ai tot mincat cacat ca faci 70 de dolari pe ora si ca nu ii meriti pentru munca pe care o depui, informatie pe care nu ti-a cerut-o nimeni, si acum imi spui ca n-ai bani sa-ti ajuti un prieten? Si ce are a face citi bani faci, cu prietenia care i-o porti cuiva?” In fine, discutia a fost mai lunga, ca ma luase apa rau de tot. De ce ma luase? Pentru ca asta imi reprosa in alt context, cu care nu ma mai lungesc, ca eu as fi ala care se gindeste doar la el, nu si la prieteni. E si atunci i-am insirat,fara nume si detalii numerice, ce-am facut noi pentru mai multi si ce n-a facut el pentru nimeni. Mai mult decit atit, asta-i unu cu educatie aleasa, scolit, expert si mortii ma-sii, dar care in loc sa-si vada lungul nasului, imi reproseaza mie egoismul de care se face vinovat.

Iar cind am vazut ca din 40 de perechi, doar noi suntem prezenti, mi-am dat seama ca nu e singurul si ca prieteniile sunt doar declarative si de fatada. Si cind ma gindesc ca bolovanul asta fusese deja invitat la noi, de Revelionul care va sa vina, imi vine sa pun mina pe tesla si sa ma autovatamez.

Adica niciunul din mormanul de amici n-a fost in stare sa-i cumpere lui Florin un tablou, asa, ca sa-l ajute. Ca doar vin in casa la el la petreceri si ar fi putut s-o faca. Dar nu, meschinii dracu sunt doar pe luat si imbuibat. In fine s-ar spune ca nu-i frumos sa-i vorbesc. E uite stii ce, sa-i fut. Le sunt prieten in aceeasi masura in care imi sunt si ei mie. Si sa nu va inchipuiti ca n-am sa le-o servesc. Toti se sparg in figuri cu ce bani fac, dar cind e sa ajute un prieten, devin falimentari si se fac ca ploua.

E, asta e cu diaspora. Poate nu toata, dar asta pe care-o cunosc e cumva de cacat din puncul asta de vedere. In rest, poti petrece cu ei, dar nimic mai mult. Si la asta ma voi rezuma si eu de-acum in colo. Imi aleg pe cine merita, iar in rest, „Salut, sa te fut!”

Read Full Post »