Da’ furtunoasa pe bune, nu ca a lu’ Nenea Iancu. Si desi mi-ar mai suride un Union, o Cina, o vrajeala, imi dau seama ca timpul venturianismelor a cam trecut, drept pentru care ramin la noaptea furtunoasa de acum doua zile. Deci, dupa ce ma uitasem eu la ceva US Open, de nu mai aveam mult si-mi trebuiau scobitori sa-mi tana ochii deschisi, am decis sa ma retrag la „depoul” de la etaj. Si de obosit ce eram, dupa ce frecasem pisoiul o zi intreaga, cred c-am adormit in drum spre pat, inainte sa-l ating.
E si cum dormeam eu asa, pe dreapta, numai ce-mi bubuie un fulger direct in urechea stinga, de-am sarit din pat ca iedu. Bai si unde nu s-a pornit o rapaiala ingrozitoare de-am crezut ca-mi cade tavanu-n cap, eu neavind pod deasupra dormitorului. Dar spre surprinderea mea, acoperisul a rezistat, desi-i facut din surcele, ca de fapt toata casa, tot cartierul si toata Canada, cu US cu tot. Iar fulgerele erau la foc continuu, cam ca bombardamentele americanilor din Irak. Ce sa mai, discoteca-n toata regula.
A fost o furtuna sinusoidala. Cind imi tropaia pe casa ca fanfara militara a lu’ Dan Spataru, cind amutea de-mi auzeam pulsul. Cind o lua strechea cu bubuieli si pirotehnii de mi se zbirleau toate pilozitatile. Cind mi se culcau toate in linistea noptii. E, si uite asa, mai cu piro mai cu pilo s-a crapat de ziua ceea ce e mult mai bine decit sa-mi fi crapat tavanul.
Patit deja, de la furtuna precedenta care a fost si mai nenorocita, m-asteptam sa-mi vad yardul plin de craci si frunze. Dar spre surprinderea generala si mai ales personala, totul arata ca si cum furtuna fusese doar la Buletinul Meteorologic. Dar ce m-a surprins cel mai tare si cel mai placut e c-aveam curent in casa si nu de la usi deschise, ci d-ala la priza, Pentru ca, dupa cum am mai spus-o, aici, in milenara Canada, firele electrice brazdeaza cerul, iar generatoarele sunt ca buretii. Asa caci, fie ploaie sau ninsoare, fie nor sau vreme buna, cind iti e lumea mai draga, lumina ai doar de la Luna.
Dar n-as vrea sa se inteleaga ca ma vait. Nooo, ca nu-mi permit. Pai daca eu m-as vaita, de-o furtunica, ce draci sa mai zica aia din Louisiana carora le plutesc mobilele si ciinii pe apa din casa? Asta in cel mai fericit caz, ca sunt multi carora le plutesc mobilele cu case cu tot si dezasamblate. Ca nu stiu, zau, dar poporul asta, american, parca-i batut de soarta. Adica nu le ajungea Nenorocirea din Casa Alba, colac peste „bald eagle” i-a mai nenorocit si Ida.
Revenind la furtuna noastra, precizez faptul ca daca a fost ingaduitoare cu mine, n-a fost cu altii carora le-a cam trintit pomii pe case, pe masini si pe alte oratanii. Motiv pentru care ma intreb, de ce o fi atit de dificil sa obti aprobarea de-a reteza un ditai copacul care are mari sanse sa ti se propteasca direct pe acoperis? Ca la urma urmei o faci pe banii tai plus faptul ca esti obligat sa plantezi alti 3-5 copaci indicati de autoritatile orasului. Asta impreuna cu Justin „I feel pretty” Trudeau fiind doua din cele 10.000 de non-sensuri canadiene.
Dar acum, intrucit furtuna a trecut, zic s-o asteptam pe urmatoarea.