„Si dimettono Abete e Prandelli”

-Buna seara, cu ce sa va servim?

-Aaaa, o portie de onoare, ca pe-a mea mi-am mincat-o.

Nu, nu e vorba de Prandelli sau de Abete. Ei au dovedit ca au pierdut doar o calificare, nu si onoarea proprie.

Nu stiu cum dracu se face, dar la noi toti sunt flaminzi de onoare. Cum pun mina pe o pozitie privilegiata, cum isi maninca onoarea, de parca asta s-ar gasi de vinzare-n aprozare sau prin restaurantele pe unde-si duc veacul. Un Mircea Sandu, un Piturca si altii ca ei, incluzind aproape toata clasa politica, isi infuleca onoarea ca pe cotlete, pastrindu-si cu grija avaritia, lacomia, hotia, mitomania si paranoia.De fapt, intre noi fie vorba, lor le e foame si de putere, numai ca pe aia n-o maninca pentru a nu-si potoli foamea de ea. Asa ca prefera sa-si manince onoare de fiecare data cind li se da ocazia. Ei bine, din acest motiv de generalizare, ajunsesem sa cred ca asta e simptomul la moda al puterii, asa cum guta era la moda prin high live-ul evului mediu si a capitalismului timpuriu. Dar uite ca mai exista pe lumea asta si cite un Cesare Prandelli si cite un Giancarlo Abete care ne reamintesc tuturor si in special fomistilor din fruntea fotbalului romanesc si al tarii, ca poti fi cineva si fara sa-ti maninci onoarea.

Si totusi, de ce la altii se poate si la noi nu?

Singura explicatie logica, la care ma pot gindi, este faptul ca la noi daca nu esti interlop, n-ajungi VIP, ceea ce poate explica caracterul jalnic al „personalitatilor” autohtone, cind vine vorba de mentalitate, comportament si onoare.

Pentru cei mai putin initiati, Italia tocmai a fost eliminata de la Cupa Mondiala, drept pentru care, selectionerul si presedintele federatiei de fotbal a Italiei si-au dat demisia de onoare. Cinste lor!

Read Full Post »

Cui pe Cui

                    Evident ca FRF si Nasul ei nu puteau face decit o treaba tiganeasca, inlocuind un tigan cu altul, in fruntea „ostirii” reprezentative. Cred ca au facut-o conform principiului „cui pe cui se scoate”, numai ca noi ni le batem singuri in talpa si nu inteleg de ce. Hai sa spunem ca despre Junior n-avea de unde sa stie ce-i poate pielea, desi era si un Dan Petrescu de luat in consideratie, dar de Piturca, fantele cu breton tip, Mireille Mathieu, cum sa nu fi stiut, ca tot el, Sandu, l-a mai dat afara de doua ori.

  

                  Puteti sa ma si … bateti, desi nu v-as sfatui, ca tot nu voi intelege decizia asta, care mi se pare una de avarie, luata in pripa si la misto. Un fel de „hai sa umplem golul!” Adica, idiotul de Sandu in loc sa angajeze prin concurs, cu referinte si certificate de buna purtare si performanta, scoate Nationala la mezat, pe taraba FRF, pentru cine n-are ce face si doreste s-o abuzeze. Bravos neicusorule! Asta da management! Si ne mai miram ca nu sunt rezultate. Pai cum sa fie, cind avem doar bolovani prin toate conducerile?  Asta-i tara sau balastiera? Nu, nu e nici macar balastiera, ca s-ar gasi dracului un concasor sa piseze bolovanisul care apasa al dracului de rau pe umerii neputinciosilor.  

                    Revenind la Piturca, sa mai spun ca spre deosebire de Junior, asta e un cui cu cap. Cap tare, ce-i drept, dar cel putin asta nu-i chiar batut in cap ca predecesorul lui, desi sunt convins ca ne va da si el batai de cap. Oricum, asta are experienta ca selectioner, a avut ceva rezultate si e pizdos. Ca in mod sigur ne cam trebuia unul cu autoritate care sa puna dracu putina ordine in brambureala actuala. Ca a venit de foame, o stim cu totii, dar cred ca asta e un lucru bun. S-ar putea ca nevoia de jetoane sa-l motiveze si uite asa sa ne calificam si noi pe undeva. E insa la fel de adevarat ca dupa ce ne-a bagat Lucescu intr-a patra, e destul de greu sa mai speram la grupe accesibile.

                    In incheiere, as dori sa le urez celor doi mafioti din fruntea fotbalului romanesc, spitalizari indelungate, ca oricum nu vor demisiona cit sunt in viata.

Read Full Post »

Miticii si Mititeii

Azi, in Cupa Romaniei, se va da o lupta crincena pentru Europa, Cupa fiindu-le singura speranta logica celor doua beligerante. Ar mai fi si ceva sperante matematice la titlu, dar care tind spre zero, asa ca nu le putem lua in consideratiune. De fapt, razboiul psihologic a inceput deja, prazilienii lui Pi_Turca incercind sa le bage prazu-n cur arbitrilor. Si cum prazul nu-i vreun firicel de ceapa verde, va dati seama ca saracii fluierasi vor sufla infricosati contra „mititeilor” lui Mititelu, simtind ditai facaletul, penetrindu-le gaoaza. Dar de ce si-or face oltenii probleme, nu stiu? La cit de-mpiedicati sunt dinamovistii, nici dac-ar trage tot CCA-ul cu ei, nu i-ar putea ajuta. Pe de alta parte, se pare ca Prazilia a fost mai avantajata, pina acum, de omul negru, nu ma refer la Piti, decit dinamovistii. Dar de, miza e mare. Banul e ochiul Satanei si cum asta inca n-a orbit, e clar ca nu vede decit recompensa europeana, materializata-n intravirane. Nu-i mai putin adevarat ca si prazilienii au fata de Europa, cam cit are Iancu de cocalar. Aaaa, pardon, nu e cea mai fericita comparatie, intrucit patronul Timisoarei are totusi unele trasaturi specifice semintiei incriminate. In fine, cert e ca daca bate Dinamo, Pitirama care se va declansa prin presa si pe la televiziuni se anunta extrem de afro-savuroasa.

Read Full Post »

Aromă arromă

Mai Razvane, te credeam tigan onest, indragostit de Vidra ta Nationala, cind tu esti de fapt un Sbierea. Sau poate ca mindriile si prejudecatile tale de minoritar te-au facut sa uiti de razbunarea prin bunatate, a eroului romantic. Oricum ar fi, inversunarea cu care te-ai procopsit in mod genetic, nu cred c-o sa-ti aduca vreun succes notabil ca selectioner. Renegarea Mutului, n-a impresionat pe nimeni. Ignorarea lui Torje, a produs suspiciuni. Iar acum, odata cu abandonarea lui Banel, chiar ti-ai pus Partida-n cap. Nu spun ca Banel ar fi vreun Tafarel sau vreun Walter Samuel, ca in fond e si el la fel de Parpanghel ca tine, dar sa-i retezi selectionarea pe motiv de azmorocar, mi se pare o atitudine cu aroma arroma. De fapt, in ultimul timp aroma asta a cam ocupat primele pagini ale cotidianelor de sport. Ba Piturca vs Dumitrescu, ba conflict  Banel – Lucescu. Ce-i asta neica, s-a declansat mica tiganiada? Pai n-avea Gabi Lunca dreptate cind zicea:

Read Full Post »

Steaua – La rascruce de nenorociti

Soarta Stelei a fost sa pice la rascruce de nenorociti. Daca ar fi fost doar unul, poate nu s-ar fi bagat de seama, dar cind patru jartele se pun pe capul tau, e cam greu sa ramii competitiva. Steaua, ca echipa, n-a gresit nimanui cu nimic, dar ea e cea sortita sa traga ponoasele de pe urma tuturor. De pe urma unui patron dement, de pe urma unui antrenor pervers, de pe urma unor suporteri lipsiti de creiere si nu in ultimul rind, de pe urma unei prese instigatoare. Despre Gigi nu-s prea multe de spus. Un incult cu tulburari de comportament si cam atit. De la Piturca insa, toata lumea se astepta sa traga cu echipa, nu numai cu interesul lui personal, pe care si l-a asezat in frunte, sub breton. Adica, paduchele asta cartofor vine in figuri de regina, cu fite de Mutu si veleitati de Mourinho, nu scoate nici un euro din buzunar, dar emite pretentii, ba de milioane, ba de neam prost. O alta deficienta a posacului cioroi, e ca refuza dialogul. Asta e o caracteristica tipica dictatorilor. My way, or no way.  Trecind acum la suporteri, la citiva, nu la toti, trebuie spus ca si pe astia-i doare direct in rect de Steaua. Problema lor e vendeta care le maninca ficatii. Din ura fata de Becali, ar fi in stare sa distruga echipa. Jucatorii urla ca au nevoie de suport, iar dobitocii urla tot meciul folclorisme la adresa patronului. Pe de alta parte, capetele astea seci, ii sugereaza lui Gigi sa vinda clubul si sa plece, dar nu l-am auzit pe niciunul facindu-i vreo oferta. Dobitocii au impresia ca Steaua poate fi vinduta ca iaurtul. Dar hai sa spunem ca Becali se va satura si va vinde clubul. Ce credeti ca vor face trompetele astea de „suporteri”? Vor continua sa-l injure ca de ce i l-a vindut lui X si nu lui Y. Asta una, dar dupa o scurta perioada, sunt convins ca vor scanda pro Becali. Asa cum fac acum cu Piturca. Si cine-a mai ramas? Presa. Catalizatorul nenorocirilor si a zvonurilor. Creatoarea de VIP-uri din rindul interlopilor. Simbolul imoralitatii scrise si vorbite. Mahalagioaica sefa. Manipulatoarea opiniei publice. Generatoarea de scandaluri si disensiuni. Presa noastra cea de toate zilele si noptile, care te-ngroapa cu zile.

RIP Steluto!

Read Full Post »

Cearta lui Piţigoi / Doi dilii, doi martafoi

Piti si Gigi, doua aschii care nu sar departe de trunchiul incapatinarii megalomane. Unu’ se vrea salvatorul Stelei, celalalt, salvatorul natiunii. Si uite asa au ajuns sa se bata cap in cap la fiecare iesire-n decor si sa tipe unu’ la altu’. Cine crede ca astia doi sunt in vreun fel compatibili, se-nsala. Doua capete tari care pun orgoliile personale inaintea oricaror interese, chiar si a intereselor proprii. Doua mentalitati ceausiste care impreuna vor realiza fix, zgirci. Nu stiu cum, dar astia doi imi aduc amite de sergentii din armata. Tarani veniti din funduri de catune, suferind pina la obsesie de un complex acut de inferioritate si a caror sansa de-a fi ce nu sunt, le-o oferea doar armata. Si unii ca astia te futeau cel mai mult, pentru a-si satisface orgoliul ranit de suveran nerecunoscut. Asa ca, superioritatea fiindu-le inaccesibila in civilie, puneau repede mina pe niste table aurite, cu care-si satisfaceau superioritatea inexistenta. Situatia devenea hilara cind doua slugi gradate se intimplau la comanda unui pluton de TR-isti. In primul rind filosofeala in care se lansau umplea plutonul de hohote, iar asta-i inebunea de furie. Apoi, competitia tacita in care fiecare incerca sa ne demonstreze ca el e de fapt suveranul de drept. Evident ca asta o faceau futindu-ne pe noi cu instructia in bataie de joc, ca de unde alte veleitati. Tot asa si cu acesti sergenti contemporani, care-si flexeaza autoritatea pentru a-si gidila orgoliile ranite. Gigi, pentru ca un angajat se erijeaza in birjarul care tine haturile, iar Piti, pentru ca un birjar analfabet trage de haturi in contratimp si in contra bunului simt, stirbindu-i lui imaginea. Dar pina la urma, batalia se duce pentru pozitia de jupin absolut al Stelei, in ochii opiniei publice. Piti cunostea foarte bine caracterul infect al birjarului, asa ca fasoanele actuale mi se par desuete. Daca a acceptat sa-l slugareasca din nou, desi trecutul relatiilor lor ii spunea clar la ce sa se astepte, inseamna ca nu e nici el mult mai breaz. Promisiunile lui Gigi au valoarea unei cepe degerate si asta o stia foarte bine. Asta face lucruri bune doar indemnat de altii, in rest, cind o ia de capul lui, e acelasi martafoi capos, artagos si mincinos. Cum capos si artagos e si Piti, la ce aliaj te poti astepta din amalgamarea lor?  Cam …

Read Full Post »

Pilafa

Exista o gazetarita la o anumita gazeta a sporturilor, care e mai plina de venin decit toate cobrele Indiei. Dar nu-i vorba doar de faptul ca musca-n stinga si-n dreapta, ca pina la urma s-o gasi unul care sa-i smulga dintii cu batista, dupa care in loc sa muste va trebui sa suga, ca lipitoarea. Vorba e ca cea la care ma refer bate cimpii mai dihai ca dropiile baraganului. Continuind analogia, dropiile pina la urma au disparut din lipsa de  habitat. E si cum  spuneam, don’soara asta nu precupeteste nicio falanga si nicio tasta, fara sa  jigneasca, sa atace si sa-nfiga ace, desi se vede clar ca nimeni n-o baga de seama. Se pare, totodata, ca tipesa a ajuns sa-si exaspereze mai mult seful, decit subiectii, care o ignora ca pe-o cantitate neglijabila, de-o calitate indoielnica. Gurile rele spun ca s-ar crede Cleopatra, desi ea seamana la-nfatisare cu Edith Piaf,  iar la minte cu un pilaf. Unde mai pui ca in trecut isi trecuse pe gardul blogului, cam ce gasesti scris pe toate gardurile, numele. Nu numele ei de botez, ci unul adoptat de ea si dezavuat de cititori. „Geniala” fusese probabil 0 complezenta involuntara pe care i-o bagase „domnul Ovidiu” la betie si pe care ea o luase de axioma, trecindu-si-o in resume. Dar daca acum se pare ca i-a napirlit genialitatea respectiva, asta nu inseamna ca si-a abandonat si naravul. Ca orice fanfaroana, Maria nu accepta sa fie criticata, ironizata si ridiculizata, asa dupa cum procedeaza ea cu altii. Chiar daca folosesti un limbaj decent, Pilafa iti refuza dreptul la opinie pentru ca asa vrea genitalitate ei congenitala. Ea nu accepta decit adulatiile supusilor. Pe ceilalti ii trece la rubrica „cine nu ma vrea de mit, il delete”. Nu mai intrasem de multisor s-o citesc, intrucit e timpita. Nu proasta, ca proasta nu-i. Dar citindu-l pe Ioanitoaia in postul despre Piturca, in care ii dadea subalternei peste bot, am decis sa intru si la ea pe blog sa vad daca acum isi schimbase motto-ul in „Domnul Ovidiu spune ca sunt exagerata”.  Evident ca afirmatia lipsea si tot in mod evident, isi napustise vehementa pe un alt personaj. In paranteza fie spus, ziarizda musca numai din capii mafiei sportiste autohtone. Ceilalti, pionii, nefiind de nivelul ei competitiv. Cind am intrat eu, tocmai venise rindul Turcului, pe care-l supunea la cazne verbale din cauza de intentie. Intentia lui de-a da in judecata clubul Dinamo. Dar asta dupa ce in postul precedent il facuse pe Piti de doua parale. Adica sa ne intelegem, pe Piturca nici eu nu-l inghit, dar asta nu inseamna ca n-am sa-i recunosc meritele. Ei bine, calaul asta de femeie, ii punea lui Bretonel toate competentele pe rug iar rezultatele sub ghilotina, considerind ca s-a cacat in scaldatoare si nimic mai mult.  Adica el a fost dobitoc si norocos, iar ceilalti selectioneri au fost geniali si ghinionisti? Originala concluzie, mai ales cind e gindita de o profana in ale fotbalului. Evident ca n-am mai amintit de Piti, dar i-am expus parerea mea referitoare la postul cu Turcu, cel pe care intrasem. Fara a folosi trivialitati, i-am evidentiat, incompetenta, diletantismul gazetaresc si judecata contorsionata. Ce i-am spus? I-am spus ca subiectul este extrem de banal si ca ea se mira de parca ar fi vazut o poarta noua. Ca sunt frecvente cazurile in care companiile sunt date in judecata de angajati, investitori si alti ocupanti ai organigramei. Ca si vecinii se dau in judecata pentru o palma de pamint sau una peste ochi. Ca si cuplurile se mai dau in judecata pentru nepotriviri de caractere sau de dimensiuni. Asa ca unde-i senzationalul in faptul ca Turcu-si pretinde banii in instanta?  I-am mai spus ca Dinamo n-ar avea motive sa-si „muste” actionarii, asa cum isi dorea ea, pentru ca momentan prin ei fiinteaza. N-am auzit ca ea, Maria Andries, sa-i fi facut vreo oferta lui Borcea si ala s-o fi refuzat. Ma refer la oferte pecuniare, nu la…ca de alea doar Carpentier ar putea fi interesat. Multi, printre care si „adulata”,  pretind ca actionarii isi bat joc de echipele lor. Sa fiu sincer, nu poci sa ma-ncontrez, dar nu stiu cum vine de se leaga cestiunea-n discutie. Adica dau o caruta de milioane sa-mi cumpar o casa,  dupa care intru-n ea si ma apuc sa-i sparg peretii pentru a o devaloriza? Unde dracu s-a mai auzit asa ceva? Care patron n-ar vrea sa-si vada banii inmultindu-se? Care patron n-ar vrea ca echipa lui sa fie prima si sa-i umple teschereaua? Ce patron s-ar baga peste antrenor daca echipa ar merge bine si n-ar trebui sa aduca bani de acasa ca sa plateasca salariile? Pina la urma, toti cei care-i judeca pe finantatori sunt cei care nu baga nici un ban in echipele respective si nici nu pagubesc de pe urma lor. Majoritatea nu cumpara nici macar bilete la meciuri, nici fulare sau insigne, cazul Mariei, dar zbiara cit ii tin bojocii si acuza de lucruri la care nici macar nu se pricep. Stiu, ei au investit sentimente. Pai bun, acuza-i atunci pentru lipsa de sentimentalism, dar nu ca si-ar dori investitia pulverizata. Ca o paranteza, n-am auzit ca sentimentalismul sa fie cheia succesului in business. Cheia esecului, da. Ca unii au caractere infecte sau ca sunt inculti si megalomani e adevarat si absolut firesc sa fie luati in balon, dar si printre ziaristi se gasesc destui in situatia asta. Ba si printre suporteri, daca e s-o dam pe bune. Dar sa te apuci ca proasta-n tirg sa le terfelesti competenta in materie de afaceri, afaceristilor, cind tu esti pilaf in materie, mi se pare ridicol. Bine, Pilafa e experta si-n materie de fotbal, ca astfel cum s-ar explica criticile vehemente aduse lui Piturca. Asta de fapt nu m-ar mira sa le spuna si alora de la NASA cum sa pozitioneze motoarele navetelor spatiale pentru o propulsie mai eficienta. In fine,  pe tema  incompetentelor ei se poate discuta cu saptaminile, dar revenind la subiectul postului, Pilafa nu mi-a postat comment-ul. De ce? De fanfaroana ce e. Stiu, e blogul ei si face ce vor muschii ei orbiculari. Numai ca postul face parte dintr-o publicatie … publica (!) iar eu, pina una-alta, fac parte din public. Si atunci vin si-i spun: „Pilafo, ai ajuns Vadimul GSP-ului”

Read Full Post »

Prosti de buni, dar nu de bunatate.

Nuuu, nu la marinimie, darnicie, compasiune si candoare ma refer, ca astea-s incompatibile cu  fotbalul? Cind spun bun, care-le vra sa zica meserias, neica. Adica ala care pe ce pune mina creste. Afirmatia exclude femeile si in special pe cele paralizant de sexoase. Vorba e ca in fotbalul romanesc exista un fenomen foarte interesant, pe care nu-l pot pricepe nici futut. Sau tocmai de aceea. Ca sunt pusi pe liber antrenori, nu ma mira, ba mi se pare absolut justificabil, atita timp cit echipa joaca zgirci si pierde ce-ar trebui sa cistige. Asta nu inseamna ca toata vina  zace doar in teasta mister-ului. Mai zace si-n picioarele lipsite de talent si vigoare ale alora de se joaca de-a fotbalul. Dar pe cine sa dai afara ca sa redresezi situatia? Pe magazioner? Nu, si nici echipa, cit o fi ea de jigarita. Nu va hliziti ca nu-i vorba doar de Dinamo. In aceste cazuri extreme alegi un antrenor experimentat, dar si verificat, ii pui in vedere niscai obiective, un buget cu care sa-si peticeasca haita si-l trimiti la treaba. Bun, pina aici totul e limpede. Apele inse se tulbura cind dai afara un antrenor de prost si-l angajezi tot pe el, dar de bun. Adica unde dracu-i logica? Nu zic ca nu e, dar unde? Si asta nu se intimpla doar la Dinamo. Multe dintre echipele de frunte practicind reangajarile astea stupefiante. Si culmea bramburelii e ca tot ele alearga cu limba scoasa, de zici ca-s Gene Simmons, dupa aia pe care i-au dat afata ca pe niste masele stricate, de parca acum ar fi facuti din aur dentar. Pe mine unu’, asta ma depaseste. Adica de ce-ar fi Andone sau Piturca mai buni acum decit atunci cind au fost dati afara de aceiasi patroni? Ce merite deosebite au dobindit de cind au fost inlaturati cu suturi in cur? Au cistigat cupe, campionate, marturi la table, jackpot-uri in Casino-uri sau ce mama dracu s-a-ntimplat de s-au metamorfozat asa peste noapte in indispensabili, budigai si izmene? Cu Rednic aceeasi poveste. Azi il scuipa, miine-l pupa. Si tot in gura. E foarte adevarat ca n-am angajat sau demis in viata mea antrenori, dar intreb si eu, ca poate mi-o explica si mie careva acest fenomen paranormal. Adica eu dau un supervisor afara si dupa ce sta pe ajutor de somaj sugind la bere, alerg ca disperatul prin toata Canada sa-l reangajez, tot supervisor? Asta numai in filmele hollywoodiene cu timpiti se poate intimpla, cind ce-l mai tare razboinic zace renegat si neputincios prin cariere de piatra si puscarii, descompus de bautura, cu ficatu’ cit franzela, ca la un moment dat sa-si revina dintr-o data, nimicind armate intregi de vietnamezi paralizati de admiratie. Dar alea pina la urma sunt figuratii cinematografice, nu fotbal. Nu spun ca fotbalul ar fi lipsit de figuatie si figuranti, dar eu ma refer la afacere in sine si marturisesc ca nu-i pot deslusi tainele. Pentru ca daca ar fi sa-mi bat capul, tot nicaieri as ajunge. Adica Piti a fost dat afara pentru neputinta. Iar acum se spune ca e singurul care mai poate face ceva din Steaua. Deci, ar trebui sa deduc ca numai un neputincios in neputinta lui ar avea putinta de a face din neputinta echipei  Steaua, o putinta competitiva in Europa? Iar daca mai luam in discutie si situatia lui Dinamo, deja intram in metafizic!

Read Full Post »