Australia si australopitecul ei

Nu stiu daca si-ar fi imaginat careva, dar uite ca, din cind in cind, mai tac si eu. Tinind cont ca are si tacerea rostul ei, nu voi incerca s-o justific. Dar pe linga rost, tacerea are si limite. Limite stabilite, in general, de evenimente. Fie ca evenimentele sunt fericite, nenefericite sau morbide. De fapt ultima categorie e cea care-ti afecteaza tacerile, curmindu-le cu brutalitate. Asta fiind si cazul Australiei in care un australopitec isi permite sa emane o duhoare gretoasa prin gura de canal de sub nas.

Toata lumea e la curent cu masurile draconice instaurate in Australia si-n alte tari din lume pentru a-i forta pe oameni sa participe la un experiment medical sau mai bine spus, guvernamental, intrucit zeama respectiva te imunizeaza cam cit berea la halba. Dar nu e vorba doar de masurile restrictive, ci si de actiunile represive, de reprimare cu brutalitate a celor care refuza sa se supuna, cerind explicatii. Explicatii pe care australopitecii guvernamentali, ca nici macar pitecantropi nu-i pot numi pe cei ce impun aberant aceste restrictii, prefera sa le ofere sub forma de bastoane, gaze lacrimogene, tunuri cu apa, catuse si alte „jucarii” de care dispun teroristii alesi ai zilelor noastre.

Mai mult decit atit, australopitecul Morrison, ala ales de australieni sa le fie Prim Ministru, declara public exact ceea ce gindeste, lucruri pe care eu si altii le-am intuit si afirmat, desi marea majoritate le considerau false si subversive. Si anume ca alesii ne considera si trateaza ca pe o turma de oi. Interesant e ca acest animal primitiv isi permite sa afirme public “It’s a bit like getting the sheep through the gate,” „e ca si cum am baga oile prin poarta in staul” in acceptul total al sugatorilor care-i sustin.

Din afirmatia facuta rezulta ca in mintea guvernantilor, oile docile, controlabile au fost bagate deja in staul, adica vaccinate. Si ca au mai ramas doar oile care refuza statutul de oaie. Dar care sunt considerate tot oi, doar ca astea trebuiesc injectate cu forta, impotriva vointei lor si impotriva oricaror norme ale pretinsei democratii si a celor mai elementare drepturi ale omului. Numai ca australopitecul fiind o fosila din era tertiara, e firesc sa nu fi auzit inca de oameni si drepturi. Si poate ca asta sa fie un motiv in plus pentru care acest animal ar trebui remumificat si expus la poarta spectrului politic cu mentiunea „Asa, NU”. Si nu numai el, dar toti nenorocitii din guvernele lumii care se considera ciobanii intelepti ai unor turme de dobitoace.

Read Full Post »

Steaua stoichitaie jalnic

Si asta ca urmare a faptului ca s-a urcat scroafa-n copac si se crede privighetoare. Singura precizare ar fi ca scoafa nu avea cum sa se urce singura in copac, ci ajutata de tot satul cu camin cultural si cu biserica cu tot. E adevarat ca scoala si invatatorii nu au pus umarul la ascensiunea fulminanta a scroafei, dar au fost cam singurii. Asa ca in momentul de fata s-a ajuns la situatia in care cind trage scroafa o basina, sare tot caminul cultural inclusiv presa, scrisa (ca vai de mama ei) si vorbita, sa-i simta mireasma iar biserica o blagosloveste cu dreapta, intinzind stinga dupa „dari”. Si cum scroafa in afara de basini, nu prea mai trage nimic atceva, poate doar cite-o muie Antenei 1, e clar ca detine prima pagina a tuturor publicatiilor si jurnalelor de actualitati. Cine a propulsat aceasta scroafa in virful copacului parlamentului european? Nu ma intrebati pe mine, ci pe voi. Prostia a fost aleasa sa reprezinte Romania. Trist, dar adevarat. Realitatea e ca dobitocul a ajuns de la curul vacii in fruntea tarii, ca i-o place sau nu minoritatii intelectuale. E cel mai mediatizat personaj al unei intregi Romanii. Cine spune ca „nu banul face omul” l-as invita sa mai reflecteze pret de-o tigara. Scroafa face exact ce vor muschii lui flescaiti si se urineaza pe orice valoare reala a acestei tari dupa bunul lui plac, de sus, din virful europeanului copac. Si nu numai atit, dar prostul mai e si fudul dat dracu. Intelepciunea lui de scroafa nu mai accepta critici, contre si povete. El a devenit Scroafa Ra. Daca nu si-o ridica si-o piramida in mijlocul Bucurestiului, mare lucru! El e cel ce face si desface. Evident ca mai mult desface, dar pentru ca n-are cum sa-si dea seama, merge inainte cu deciziile lui anapoda, ingrosind soriciul. Sunt banii lui, e foarte adevarat si poate face ce vrea cu ei, dar problema e ca idiotul jongleaza si cu destinele oamenilor, tratindu-si angajatii ca pe cocina proprie din care se hraneste, dar in care se si urineaza, ca asa-i la porci. Iar echipa de fotbal a Stelei, a ajuns un biet hamster care alearga o roata nenorocita si fara sfirsit, chitaind din toti rarunchii „o iubire ros-albastra”, spre amuzamentul scroafei patron, care-i mai pune cite-o frina din cind in cind, de se duce saracul hamster de-a-n proasta catre mijlocul clasamentului. Intrebarea e, cind o veni Ignatul si s-o apuca romanu’ sa scuture copacul?

Read Full Post »