Dintr-una-ntr-alta, dar totusi intr-una

Sa moara ipocrizia din oameni daca eu stiam cum se scrie titlul asta! Si ma mai pling de limba engleza!

Asta ar fi una. Iat-o si pe alta!

Citesc ziare. Ziare romanesti. Dar nu ma intrebati de ce, ca dupa ce le citesc, ma-ntreb si eu si nu gasesc un raspuns plauzibil. Singurul cistig ar fi ca de multe ori citindu-le, imi dau dreptate pentru initiativa de-a o tunde din tara. Cineva, o persoana curioasa, ma-ntreba de ce am plecat din tara daca n-o duceam rau. Nu pentru ca n-ar fi banuit, dar asa, sa puncteze intr-un clasament imaginar. Pai daca citesti ziarele, chiar daca nu traiesti efectiv in tara, iti cam dai seama, daca vrei sa-ti dai, cam care ar fi cele 4 mii de motive.
Romanii, in majoritate, se pling c-o duc rau, ba unii sustin c-ar fi chiar mai rau decit inainte de rascoala din ‘89. Se poate. Fiecare dintre noi a avut parcursul lui in viata. Personal nu ma pot plinge nici de viata inaintea rascoalei, nici de cea dupa. Mai mult, daca ar fi sa ma intorc acum, n-as lua-o de la 0 sau de la 100. As lua-o de mai sus, asa ca pentru mine sa afirm ca m-as intoarce oricind, nu mi se pare a fi o afirmatie idioata si de ochii lumii, desi sotia sustine si pe buna dreptate, ca nu e traficul si praful care o deranjaza, ci oamenii. Si cum dracu s-o contrazic cind acei oameni l-au ales pe Iliescu de 5 ori si pe Basescu de 3 ori? Asta nu inseamna ca n-au libertatea sa aleaga pe cine le place, dar se naste o intrebare. De ce se mai jelesc, cind au ce si-au ales?

Dar hai s-o halesc si p-asta cu jelitul, problema care ma deranjeaza si pe care am declarat-o de mii de ori, e ipocrizia. Multi pretind ca detesta minciuna si falsitatea, dar l-au ales pe Iliescu. Altii declara ca urasc mitocania, brutalitatea si l-au ales pe Basescu. Multi pretind ca le repugna tradarea si oportunismul, dar l-au ales pe Johanis. Ba sunt absolut convins ca exista multi care pretind ca sufera de prea mult patriotism si romanism si care l-ar fi reinscaunat pe Mihai, daca prin absurd, s-ar fi pus problema. Numai ca Mihai nu venise sa scoata poporul roman din cacat. Nu. El se ritornerase pentru a-si pune labele murdare de lasitate pe „proprietatile” cumparate din banii romanimii, ca doar nu venise bunica-sau cu vagoane de aur din Germania ca sa-si permita sa cumpere o halca de Romanie.

Pai si daca asta-i poporul de la poalele Carpatilor, care ar fi ratiunea intoarcerii, ca pina la urma, tot printre ei te vei invirti?

Unii spun: meleagurile natale, satul, taranul, puritatea sufleteasca si alte vrajeli si inflacarari din aceeasi categorie ceausist-propagandistica. Pai, bai, iubitorilor de tara, daca chiar va doare-n suflet, de ce ati mai plecat? Culmea e ca toti cei ce regreta viata „idilica” a taranimii sunt taranii oraseniti. N-am auzit niciun taran autentic, fost, actual si viitor, sa vorbeasca la astfel de superlative de viata la sate a taranului roman. Oare ii realizezi frumusetea si puritatea dupa ce ti-ai infestat sufletul cu orasenisme? Sau sunt vorbe aruncate la misto pentru a-ti epata cititorii?

Adica ati plecat sa faceti bani si sa va intoarceti sa va dati mari fata de taranii din rindul carora ati plecat? Bun! Nu gasesc nimic de condamnat intr-o astfel de motivatie, dar lasati dracu vrajeala cu dorul de colbul stramosesc si de piciorul de plai, defrisat. Ca daca va ardea in suflet de „seara pe deal” si „iarna pe ulita” ati fi ramas in continuare in puritatea rurala si-n bunul simt al taranului roman care de toamna pina hat spre vara, uita gustul apei. Nu degeaba exista expresii care glorifica taranul: „bai, da’ ce taran esti!” sau „te comporti ca un taran” sau „taranco!” si multe altele.

A propos, mai era o afirmatie de-o penibilitate rara. Cica in orase e criminalitatea in crestere, pe cind la sate e o armonie si o pace divina. Pai da, tovarasi, pentru ca orasele de astazi gem de tarani. Migrarea le-a umplut de „jaca am, o lecuta di bataie cunosc, …” Evident ca sunt tarani care se adapteaza, tarani cu bun simt si cu o pregatire profesionala si culturala de invidiat. Pregatire si cizelare pe care le-au capatat, (ghici unde?) in orasele detestabile. Si totusi, cite eminente sunt in raport cu gloata delicventilor?

Deci, hai sa lasam dracu ipocrizia si s-o spunem asa cum e. Ca daca „la tara” iti ofera acel caracter de pus in rama, cum de zeci de mii de taranii migreaza spre betoanele oraselor, fie romanesti, fie occidentale? Cum de nu-si iau toti un lot, in Romania, ca multi din cei care au ramas, ca sunt si d-astia, gospodari, sa-l munceasca si sa traiasca fericiti in „puritate”? Pai pentru ca nu-i nicio fericire si nici puritate sa muncesti din noapte pina-n noapte si sa inghiti mitocaniile si incultura generala. Si sa va mai spun ceva, ca doar n-am participat in primele alegeri libere de dupa rascoala fara sa-mi ramina intiparita in minte harnicia taranului roman.

Ei bine, cind incercam sa-i convingem pe tarani ca Ratiu le va garanta proprietatea, strimbau din nas, desi tineri, spunind ca n-au nevoie, ca n-are cine sa le munceasca pamintul? Si daca le spuneam ca ei o pot face, se uitau la noi ca la rinoceri. Adica ce e aia „sa munceasca?” Pai da, ca nu mai vin studentii si militarii sa le rime pamintul si sa le stringa recolta. Mai bine cu Iliescu ca poate le da de pomana si nu ii pune la munca.

Mai mult, „bai, Ceausescu a murit, l-a luat dracu si nimeni nu aduce boierii inapoi” Ca asta era oful lor, preluat din propaganda de stinga. Au preferat sa-si vinda petecul de pamint dat de FSN, din fostul CAP, sa sparga banii pe bautura si pe urma sa se plinga c-o duc rau. Si chiar o duc ca dracu. Ca daca viata la oras e de cacat, la tara e de cacat cu mot. Si poate sa spuna cine-o vrea ca le e dor sa-si munceasca glia, spusul fara facut e egal cu un mare 0. Ca de „eu m-as intoarce, dar…nevasta, copilul, soacra, verisoara” e plina blogosfera si nu numai ea. Adica nimeni nu se intoarce ca nu vrea, ci numai din spirit de sacrificiu. Toti sunt niste sacrifiati ai soartei.

Sa fie clar, toti taranii care o duc bine in ziua de astazi sunt cei intreprinzatori, care au ales sa ramina si sa nu stea cu curul pe coada si s-astepte sa le pice in gura para fesenista.

Iar cei plecati spre oras si strainataturi ar fi bine sa-si revizuiasca afirmatiile si s-o lase mai moale cu ipocrizia si cu „ce sila mi-e de oras si cit imi lipseste satul natal!” ca si asa nu-i crede nimeni. Sunt unde sunt pentru ca le place si o duc bine, mult mai bine decit in catunul de unde au venit.

Read Full Post »

Contraste

                    Totul era pregatit si in cooler. Bautura-n gheata, ca acolo-i place ei, iar haleala deasupra. Gratar aducea Marian, asa ca, pe cai! Cai putere, ca herghelie nu mi-am luat inca. Vremea fiind superba si traficul relaxant, intr-o juma’ de ora am fost la intrarea-n parc. Parcul asta era prin Scarborough si chiar pe malul lacului Ontario. Zona misto si ingrijita, ca de fapt toate parcurile Canadei. Ne intilnim cu ceilalti, vreo cinci familii si ne asezam cartierul general cit mai aproape de lac, dar ascunsi printre copaci, ca doar venisem sa frigem d-ale gurii, nu pe noi.

                    E si cum stateam noi la o berica palmata (ca aici n-ai voie sa bei alcooale la vedere), numai ce apar, in vecinatatea noastra, citeva familii de imbroboditi. Imbroboditi la propriu, dar dupa cum aveam sa ne dam seama curind, si la figurat. Multa atentie nu le-am acordat la inceput, pentru ca nu merita, nici barbosii si nici stafiile lor. Dar chestia cu ignoratul a tinut pina in momentul in care s-a trecut la segregarea sexelor. Cititi si cruciti-va!

                    Barbatii au cules de prin parc vreo 10-15 mese de picnic, ca orice om care-si respecta prostia, lipsa de respect si primitivismul, si le-au pus una linga alta, formind un fel de scena. „Ce dracu fac astia, serbare?” ne intrebam noi nedumeriti. De unde, pe mese s-au asezat imbroboditele cu curul si cu picioare, ca la ei, ori te caci, ori maninci, tot una este. Dar sa vezi respectul dracului, ca stafiile astea negre, ca nu stiai care-i care, nu s-au apropiat de platforma pina cind nu s-au indepartat barbatii. Astia de pe urma, dupa ce au terminat treaba, s-au retras la vreo 20 de metri de ele, unde era un gratar fix si si-au tras vreo doua mese la care stateau civilizat cu curul pe scindura pentru cururi. Cotoroantele, s-au asezat, cum spuneam, turceste sus pe mese si au inceput sa croncaneasca pe limba lor hirsiita, de parca se pregateau sa scuipe. In timpul asta, copiii faceau naveta intre cele doua tabere, hranind si adapind cireada. Spun cireada, nu pentru ca asta le consideram noi, ci pentru ca asa erau tratate de sotii care nu le adresau nici o privire, cu atit mai putin vreun cuvint. Comunicarea  se realiza strict prin intermediul copiilor, care alergau bucurosi de la un parinte la altul. Problema pe care o am cu ipocritii astia redusi mintal, e ca numai pe neveste le trateaza ca pe vaci. Cu restu’ blondelor uita de habotnicie, si le trateaza cu o politete si-o atentie excesiva, de parca alea n-ar avea ciclu menstrual. Interesanta religie sau cel putin, interpretarea ei. 

                    Stiu. Nu-i frumos sa casti gura ca prostu, dar pe bune, ramasesem prostiti cu totii, de ceea ce se desfasura la o aruncatura de bat in fata noastra. Evident ca am studiat toate miscarile de trupe, sa vedem cam cit a evoluat mentalitatea umana, fara ca noi sa ne fi dat seama. E si asteptarea ne-a fost resplatita pe deplin. Dupa ce au fost furajate si adapate, joienile sau deplasat, asa imbracate pina-n ochi, inspre lac, trecind pe linga noi, umplindu-ne de stupoare si nu numai. „Unde s-or duce neica si de ce, ca wc-urile sint in directia opusa sensului de deplasare al cirezii?” ne intrebam noi.  Le-am urmarit, curiosi fiind, sa vedem ce ginduri au. Bai si unde nu incep dragutele de ele sa intre una cit una in apa, asa imbracate cum erau, ca nici dracu nu s-a mai apropiat de lacul ala. Cind le-a ajuns apa pe la briu, au inceput sa se stropeasca si le-am auzit rizind, ca de vazut nu era chip,  facind nota discordanta cu costumatia lor funebra. Realitatea e ca ele, asa cum aratau, faceau nota discordanta cu intregul tablou, apa, iarba, soare, civilizatie, bun simt si multe altele. Erau, daca vreti, intr-un contrast macabru cu tot ceea ce le inconjura. Evident ca la aceasta ultima demonstratie de pudoare musulmana, falcile noastre au inceput sa atirne incontrolabil, ca fuduliile berbecilor. Si ca sa nu cumva sa ne revenim din socul provocat, au lasat in urma lor, cind in fine s-au hotarit sa plece din parc, o mizerie crunta.

                    Dragilor, am avut prieteni negrii, arabi, ovrei si de alte semintii, am din toate natiile in subordine, da’ sunt neica civilizati si cu bun simt, chit ca se roaga tot la al lor. Si d-asta zic, mai duceti-va bai politicienilor in mortii mamelor voastre cu multiculturalismul vostru, ca asa cum eu trebuie sa respect o mizerie ca asta, el de ce nu poate avea un minim respect pentru noi ceilalti si poate sa-si afiseze nestingherit grotescul fara sa-i pese ca deranjaza pina si natura. Bagati loazelor o lege si opriti scursura asta gretoasa dinspre gropa de gunoi a lumi civilizate. Ar trebui sa existe o obligativitate a nivelului de civilizatie la acceptarea imigrantilor. Ca daca te duci in tarile de unde dracu sa-i ia, sunt ei, esti obligat prin lege sa le urmezi portul si traditiile aberante. Accept contrastele, atita timp cit se incadreaza in limite acceptabile ambelor parti.

Si pentru ca tot vorbim de contraste, haidet sa exemplificam, pentru a nu se crede ca-s doar vorbe goale. Click pe poze pentru detalii.

 

Iata care sunt propunerile mele pentru o integrare cit mai gradata

Si in final, va voi demonstra ca se poate. Priviti acest clip bestial, facut in Paris

 http://www.youtube.com/user/NiqaBitch

***

Read Full Post »

„Made in Chin(a)”, mult, ieftin si de cacat

Asta e noua ordine economica mondiala. Toate contractele se scurg spre China sclavagista, care-si deverseaza cacatul pe pietele lumii civilizate. In acest timp calitatea incepe sa devina o utopie in care nu mai crede nimeni. Suntem fortati sa halim cacat chinezesc cu lopata. Pina si firmele cele mai tari isi comanda produsele in sobolanime. Hai sa va spun cum e cu China si produsele ei de fecale. Se duce un domn bine la bordel in Ferentari, considerind ca pizda, tot pizda e. „Aveti tirfe ieftine?” „Avem frumosule, pupa-te-as” zice matroana. „Pai da si mie una de-un pol” zice tipul. Ia asta jarteaua, o fute de-o rupe si pleaca. Peste doua zile incepe sa-l manince barzoiu’ de-i venea s-o ia pe pereti si se duce, scarpinindu-se-n dementa, inapoi la bordel. „Am fost acum doua zile la voi si aia pe care am futut-o, mi-a dat paduchi lati” La care matroana, „pai bine mai unghie-n git, ce-oi fi vrind sa-ti dea de-un pol, viermi de matase?” Cam asa sta situatia si cu produsele fabricate in tara dintosilor cu ochi ascunsi. China e moartea calitatii. Realitatea e ca nici n-ar avea cum s-o creeze, atita timp cit conditiile de munca sunt incalificabile. 

Pe de alta parte si conditiile de viata ale saracelor rozatoroare, care traiesc intr-un fel de internate, sunt de risul Auschwitz-ului. As putea spune ca si pentru sobolani conditiile astea de viata ar fi considerate insalubre si inacceptabile. Ma uit, ascult si nu pot sa-nteleg. Uitati-va si voi

Nu stiu voi, dar eu am renuntat la produsele „Made in Chin(a)”. Si asta nu doar pentru faptul ca sunt de-o calitate execrabila, dar mi-e sila de ele. Am vazut multe clipuri referitoare la modul in care sunt fabricate produsele marilor magazine occidentale si nord-americane. Ti se intoarce stomacul pe dos si cum n-am de gind sa-l folosesc pe dos, am sa ma fut pe produsele  celor care, dementializati de profit, isi manufactureaza produsele in mizerie si chin(a). Asa ca, boicotati toate produsele „Made in China”, nu cumparati cacat doar pentru ca-i ieftin!

Read Full Post »