Australia si australopitecul ei

Nu stiu daca si-ar fi imaginat careva, dar uite ca, din cind in cind, mai tac si eu. Tinind cont ca are si tacerea rostul ei, nu voi incerca s-o justific. Dar pe linga rost, tacerea are si limite. Limite stabilite, in general, de evenimente. Fie ca evenimentele sunt fericite, nenefericite sau morbide. De fapt ultima categorie e cea care-ti afecteaza tacerile, curmindu-le cu brutalitate. Asta fiind si cazul Australiei in care un australopitec isi permite sa emane o duhoare gretoasa prin gura de canal de sub nas.

Toata lumea e la curent cu masurile draconice instaurate in Australia si-n alte tari din lume pentru a-i forta pe oameni sa participe la un experiment medical sau mai bine spus, guvernamental, intrucit zeama respectiva te imunizeaza cam cit berea la halba. Dar nu e vorba doar de masurile restrictive, ci si de actiunile represive, de reprimare cu brutalitate a celor care refuza sa se supuna, cerind explicatii. Explicatii pe care australopitecii guvernamentali, ca nici macar pitecantropi nu-i pot numi pe cei ce impun aberant aceste restrictii, prefera sa le ofere sub forma de bastoane, gaze lacrimogene, tunuri cu apa, catuse si alte „jucarii” de care dispun teroristii alesi ai zilelor noastre.

Mai mult decit atit, australopitecul Morrison, ala ales de australieni sa le fie Prim Ministru, declara public exact ceea ce gindeste, lucruri pe care eu si altii le-am intuit si afirmat, desi marea majoritate le considerau false si subversive. Si anume ca alesii ne considera si trateaza ca pe o turma de oi. Interesant e ca acest animal primitiv isi permite sa afirme public “It’s a bit like getting the sheep through the gate,” „e ca si cum am baga oile prin poarta in staul” in acceptul total al sugatorilor care-i sustin.

Din afirmatia facuta rezulta ca in mintea guvernantilor, oile docile, controlabile au fost bagate deja in staul, adica vaccinate. Si ca au mai ramas doar oile care refuza statutul de oaie. Dar care sunt considerate tot oi, doar ca astea trebuiesc injectate cu forta, impotriva vointei lor si impotriva oricaror norme ale pretinsei democratii si a celor mai elementare drepturi ale omului. Numai ca australopitecul fiind o fosila din era tertiara, e firesc sa nu fi auzit inca de oameni si drepturi. Si poate ca asta sa fie un motiv in plus pentru care acest animal ar trebui remumificat si expus la poarta spectrului politic cu mentiunea „Asa, NU”. Si nu numai el, dar toti nenorocitii din guvernele lumii care se considera ciobanii intelepti ai unor turme de dobitoace.

Read Full Post »

Verde stop!

Timpit joc! Atit de timpit incit credeam ca nu se va mai juca vreodata. Cum, n-ati auzit de el? Pai normal, ca daca sunteti pusti, cum sa fi auzit si de la cine? Dar vi-l descriu ca sa intelegeti de ce spun ca-i timpit. Jocul asta se juca intr-un cerc de colegi sau prieteni. Adica aia care ne vedeam mai des si mai tot timpul. E si jocul se juca pe „ciunga”, pe timbre, pe capace de bere si mai stiu eu ce alte maruntisuri. Regula era simpla. Daca un jucator ii spunea altuia „verde stop!”, ala trebuia sa-i arate ca are la el sau pe el ceva verde. Daca nu, trebuia sa plateasca birul la care convenisera. Si uite asa aveam eu iarba prin toate buzunarele, dar numai pina se ofilea. Ca dupa aceea trebuia sa reimprospatez stocul.

Mai tirziu, dupa ce depasisem inocenta copilariei, verdele devenise un tel in viata. Tel pe care-l atingeam adesea cind cumparam dolari americani. Jocul era practic pe invers, pentru ca in cazul unui „verde stop!”, ai fi putut da de dracu daca-l aveai, nu daca-ti lipsea. Si uite asa a trecut si tineretea, tot cu verde, doar ca de data asta era un verde ceva mai riscant.

Si nu va mint spunindu-va ca din ’90 incoace eram convins ca „verde stop!” disparuse cu desavirsire. Dar uite ca m-am inselat, intrucit acum, dupa 30 de anisori, jocul a revenit la forma lui initiala, adica, timpita. Diferenta ar fi ca acum daca nu-l ai pe „verde” ai cam belit-o pe „doamna”. Acum nu mai tine cu capace de bere, timbre si „ciunga”. Nooo! Acum se trece direct la represalii. Daca pe vremuri jocul era benevol si hazos, acum e obligatoriu si odios. Acum daca iti lipseste „verdele” ti se amputeaza libertatile si drepturile constitutionale, inclusiv dreptul de-a munci si dreptul la asistenta medicala.

Si mai e ceva. La cel din copilarie daca te prindea fara verde, se chema ca esti cascat, cu capu-n nori. Acum esti proscris si declarat pericol public, desi la fel de pericol public e si cel cu verdele-n portofel. Da, numai ca ala a plecat capul si conform proverbului, „sabia nu-l taie”. Si banuiesc ca stigmatul va dainui, cam ca floarea de crin cu care erau infierati criminalii in Franta Evului Mediu. Si asta pentru ca acest „verde stop!” se va repeta iar si iar pina cind le va intra in reflex posesorilor sau pina ce scopul machiavelic al acestui „verde” va fi atins.

Si aici se cade sa spun ca n-am nimic cu cei ce-au ales „verdele”. E dreptul lor sa decida asupra propriei persoane, tot asa cum si celalti ar trebui sa beneficieze de acelasi drept. Dar din anumite motive de manipulare, „verzii” ii demonizeaza pe ceilalti, urmind cu strictete linia trasata de partidul de guvernamint, refuzind sa privesca situatia cu discernamint. Si am sa dau un exemplu recent. I-am trimis unui amic un clip cu un europarlamentar roman care a luat pozitie, motivata legal, fata de politica EU referitoare la aceste „verdeturi”. Ei bine, raspunsul mi-a venit prompt. „Un idiot!” Mentionez ca amicul e „verde”. Si adica in ce consta idiotenia? In faptul ca arata in mod plenar cum EU isi incalca propriul statut? Sau pentru ca europarlamentarul respectiv a refuzat sa voteze orbeste o decizie nestatutara? Sau si mai grav, ca europarlamentarii erau obligati sa voteze fara a detine informatiile necesare analizarii cazului. Mi-e greu sa inteleg aceasta ura absurda si nefondata a „verzilor”. O ura izvorita din ignoranta si credulitate.

Din cite am aflat, la RO se preconizeaza votarea acestui „verde” in Parlament pentru ca amputarile sa se desfasoare in conformitate cu legea, nu doar pe sugestii verbale. Si desi aici, intre cele doua mari oceane, inca nu s-a pus problema legiferarii acestei aberatii verzi, sugestiile verbale continua sa inunde spatiile virtuale. Si nu numai ca le inunda, dar in multe locuri sunt deja urmate cu strictete, ca si-n RO, de altfel. Pentru ca atit Mumiei americane cit si lui Justin, file de poveste, totalitarismul si despotismul le-a intunecat mintea inexistenta. Dar crunta realitate e ca au cu cine. Ca daca Justin Castro striga „bau!”, trei sferturi dintre canadieni se caca pe ei. Dar nu de frica. Nu, ci din dorinta de-ai face pe plac bastardului fara a analiza riscul la care se expun.

Dar zic sa nu disperam. Istoria e ciclica. Evenimentele se repeta cam ca ciclul menstrual. Poate cineva sa jure ca in timpul prohibitiei nu existau bauturi alcoolice si nu se bea pe rupte? Nu. Dar daca atunci mafia procura si comercializa bautura, acum se va ocupa intens de „verdeata” impusa, ca tot e la moda salvarea naturii.

Read Full Post »

Libertatea noastra, cea de toate zilele

Cum – necum am dat peste cintecul asta pe care-l ascultam, de ne tocisem timpanele, prin scoala primara. Ei bine, ascultam noi mai mult Hendrix, Joplin, Cocker, CCR, Beatles si in general cam tot ce transmitea Europa Libera, dar la Richie Havens m-am oprit din alte motive.

 

 

Si nu pentru ca as vrea sa vorbesc despre Woodstock, ci despre freedom-ul asta pe care ni-l dorim cu totii. O zic in engleza pentru ca in romaneste nu-mi amintesc sa fi existat la vremea respectiva. Totusi, sunt convins ca in afara libertatii de gindire, nimeni n-a fost vreodata liber in adevaratul sens al cuvintului. Nici in Romania, nici in alte parti ale lumii. Dar cum noi, la vremea respectiva, asociam libertatea cu tot ce era american, hippie si neconventional, e clar ca eram lipiti cu urechile de Europa Libera si de Metronomul lui Cornel Chiriac. La urma urmei pentru noi, care nu faceam politica si nici de calatorii nu ne prea ardea, libertatea se referea strict la vestimentatie, muzica, pilozitati capilare si „teachers leave the kids alone”.

Mai tirziu, notiunea de libertate ni s-a extins, geografic vorbind, cuprinzind, pe linga US, intreg vestul Europei, iar lipsurile si interdictiile autohtone incepusera sa ne afecteze din ce in ce mai mult. Nu tu pasapoarte, nu tu valuta, nu tu relatii cu strainii, nu tu vestimentatie modernista, nu tu … mai nimic din ceea ce in vest era considerat normalitate. Ca le procuram la negru sau ca unii si-au pus pielea-n saramura pentru un amarit de pasaport, e alta discutie si-o las pe alta data.

Si pentru ca indignarea noastra sa atinga apogeul, il mai auzeam si pe americanul Havens invocind libertatea, plingindu-se ca-i lipseste, chestie care ni se parea, pe buna dreptate, de neinteles, la cit de „ascultatori” eram noi, desi libertatea noastra lipsea cu desavirsire. Mai tirziu am realizat ca nici libertatea altora, care aveau cam tot ce ne lipsea noua, nu era totala, ci doar una care cuprindea mai multe libertati, dar in niciun caz pe toate.

Acum, la multi ani de atunci si la multi ani de „afara” realizam ca libertatea este o notiune abstracta care ni se vintura zilnic prin urechi pentru a ne inocula ideea ca supunerea este de fapt parte integranta a libertatii.

La drept vorbind si urmarind reality show-ul „The bush people” care se refera la unii care traiesc in salbaticie, libertatea in sine-i urita, grea si de neconceput. Dependenta de civilizatie, cu toate bunele si relele ei, e evidenta pina si la cei care s-au izolat, intr-o oarecare masura. Si privindu-i pe Brown-ii astia, pot spune cu toata convingerea ca n-as putea renunta la comoditatile pe care mi le ofera civilizatia, oricit de tentant ar suna cuvintul „libertate”. Concluzia ar fi ca lumea isi doreste anumite libertati, functie de necesitati sau capricii, dar in niciun caz o libertate absoluta in care fiecare sa se intretina de unul singur si in care sa beneficieze numai de ceea ce produce si de ceea ce-i ofera natura, nimic altceva.

 

 

Read Full Post »

Daniele, Daniele!

Parerea mea despre religie este cunoscuta si partial impartasita. Zic „impartasita” in sensul de acceptata si de altii, sa nu se creada cumva ca sunt adeptul impartasaniilor. A propos de impartasanii, iertarea „pacatului” recunoscut mi se pare o mare timpenie. Adica ce facem, iertam crimele terorismului daca  gruparea respectiva isi asuma crima? Sau daca adepti ei se „caiesc” pentru crimele comise, desi ei sunt cei care le subventioneaza? Mie-mi suna a prostie, in niciun caz a clementa.

Dar sa revin la subiect. De fapt, din cite-mi amintesc, am mai discutat subiectul la care doresc sa ma refer, religia ca materie de studiu in scolile publice, dar trebuie sa-l reiau pentru ca „se cere”. Si daca-mi amintesc si mai bine, eu eram de acea parte a baricadei care sustinea caracterul optional pe care ar trebui sa-l aibe acele ore de religie.

Mai deunazi, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca legea obligativitatii acestei „materii” in scolile publice este neconstitutionala si de aceea cererile trebuie sa fie ale elevilor care doresc sa participe la aceste ore, nu ale celor care le refuza.

Pina aici totul pare sa urmeze un fagas firesc, logic, in litera bunului simt si in concordanta cu principiile libertatilor constitutionale.

Dar cum religia si in particular, biserica, singura reprezentanta a divinului printre muritori, n-au nimic comun cu Carta Libertatilor, era de asteptat ca Preafericitul ei rob, Daniel, sa dea cu oistea-n gard, pretinzind Senatului sa respinga proiectul de lege care prevedea ca orele de religie sa fie facultative. Ba mai mult, soborul de capuse considera ca hotarirea Curtii Constitutionale este o jignire adusa religiei si acestor ore atit de necesare … prin inutilitatea lor.

Bai, ca eu, sa stiti, mai trec cu vedrea una-alta, dar sa-l lasi pe Luminatia Sa, Obscura sa-si dea in petec, ca tirfele pe Centura, mi se pare o jignire adusa inteligentei umane, in general si bunului simt, in special.

Mai Daniele, prea-nefericitule, cum vine aia „obligativitatea religiei?” Cum poti tu, ca reprezentant al divinitatii, sa te dai in stamba cu astfel de formulari draconice? Pai ce-oi vrea tu, mai nebarbieritule, Inchizitie?

Adica, pentru mintea ta de strut, „libertatea religiei” echivaleaza cu obligativitatea ei? In ce curs de Teologie ai invatat tu o astfel de aberatie?

Daniele, Daniele, oi fi tu cu capu-n stele, dar nu esti venit din ele!

Stiam eu ca religia n-are de-a face cu democratia, dar n-am stiut ca neaga si intimitatea individului. Ti-e cumva teama de sihastrie si ti-ai propus sa-ti racolezi viitorii enoriasi cu arcanul?

Pai daca asta este religie, in viziunea ta, atunci tu-i esti, pe buna dreptate, Patriarhul. Dar daca presupusa invatatura a Barosanului e taman pe dos, asa cum ar trebui sa fie, ce dracu cauti tu acolo, impostorule? Nu ti-e rusine sa pingaresti conceptele pe care le propovaduiesti, ca un ipocrit? Libertatea religiei inseamna ca fiecare e liber, nu constrins, sa o practice sau nu, sa creada sau nu, sa adere la religia ta sau la alta. Asta inseamna libertatea religiei, dictatorule.

De fapt n-ar trebui sa ma mire atitudinea acestui tircovnic. Cind vreodata a militat biserica romana, prin depravatii ei, pentru drepturile si libertatile romanilor? Cind vreodata se vor putea compara popii nostri cu cei … sa zicem, polonezi? Ai nostri au fost mai mereu de partea puterii, nu a credinciosului de rind. Securistii astia si-au tradat enoriasii, cei care chiar credeau in „sfintenia” lor. „Religia” astora se bazeaza pe forta si pumn in gura. De ce oare ne mai mira extremismul religios si cine a spus ca e doar de natura islamica?

Scirba mi-e de javrele astea!

Read Full Post »

I did it my way

                     Bilderberg Group sau altfel spus, Guvernul Mondial Absolut. De fapt este vorba de o extensie a asa numitei Venetian Black Nobility, care initiase acel model financiar oligarhic, numit Fondi, inca din timpuri medievale. Pe scurt, e vorba de noua ordine mondiala, visata de toti dictatorii si liderii marilor puteri militare, economice si financiare ale lumii. In aceste conditii, titlul acestui post poate deveni, de fapt, o intrebare. Raspunsul meu va urma acestui film exploziv. Filmul dureaza peste doua ore. Inarmati-va cu rabdate si nu spargeti computerul!  Pentru o versiune mai concisa si fara multe detalii, puteti urmari al doilea clip, dar care nu are subtitrare in limba romana.

                    Nu stiu daca se pot emite pareri pertinente si obiective referitor la subiectul acestor clipuri. Ceva ceva ne trece noua prin tartacuta, dar realitatea e ca noi astia din fabrici si uzine, suntem si vom ramine in ceata. Stim doar atit cit ni se ingaduie si nimic mai mult si ca sa fiu sincer, n-as putea spune ca asta ma deranjaza. N-as vrea sa schimb viata mea cu griji marunte, pentru una de “detinut” al vreunei loji masonice. Cred ca desi ei ne controleaza, noi suntem de fapt cei ce beneficiem de libertate.

                    Poate parea paradoxal, dar nu mi-ar placea sa le traiesc viata, ingradita, cladita pe secrete, cu securisti la usa si cu sabia lui Damocles deasupra capului, indiferent de ce puteri s-au avantaje materiale mi-ar conferi viata respectiva. Pentru ca pina la urma, chiar si acesti papusari, sunt, la rindul lor, doar niste triste marionete. Numai ca ei, odata intrati in joc, nu mai pot iesi decit cu picioarele-nainte. Ei pot controla viata altora, dar nu mai pot avea control asupra vietii lor proprii. Interesele sunt mult prea mari pentru a-si permite sa calce in afara cercului. Totusi, n-as vrea sa se creada ca-i compatimesc. Ii dau dracu, cu tot cu lojile lor. Si de fapt, chiar daca au control la scara macro, in ceea ce priveste viata mea, consider ca  I did it my way, ceea ce, in mod sigur, n-o pot spune si liderii acestor ligi masonice, a caror vieti, daca stai sa le analizezi, sunt de fecale. Si atunci, cine-i sclavul?

***

Unde mai puteti citi „I did it my way”

vero

http://verovers.wordpress.com/2011/02/28/el-martan/

virusverbalis

http://labulivar.wordpress.com/2011/02/28/am-facut-cum-am-vrut/

psipsina

http://pisica07.wordpress.com/2011/02/28/i-did-it-in-my-way/

scorpio72

http://scorpio72.wordpress.com/2011/02/28/again-i-did-it-my-way/

Read Full Post »

Democratie? Ce-i aia?

Sam i-a tras-o lui Saddam cu armatele lui pacifiste care n-au pacifizat pe nimeni, inca. Nu spun ca extirparea dementului n-ar fi fost binevenita, doar c-ar fi o mica problema. Ce le oferi la schimb iraqienilor? Democratie? Aha! De care,Islamica? Ce-i aia? Bai unchiasule, hai sa-ti spun un secret, pe care de fapt il stie toata lumea, aceste doua notiuni sunt incompatibile, ‘tu-i Bush-ii ma-sii de cultura generala. E ca si cum ai spune „baba tinara” sau „tare ca vata” sau „mama virgina”, pardon, pe ultimile doua le-a compatibilizat Maria. Bine mai americanski, voi in loc sa descurcati arabimea din cearceafurile in care s-a imbrobodit, o aruncati sute de ani inapoi in istorie? Sadam ala era el nenorocit, dar nu era habotnic. Ala era baiat de gasca. Bautura, tigari, bot (singura silaba a habotniciei la care n-a reusit sa renunte), chefuri, vinatori si multe alte occidentalisme. In doua cuvinte, ceea ce va cam place si voua. Sau voi doriti o democratie islamica de tip american? Cum dracu o fi aratind aia? Ca-n poza alaturata? Succes!Dar pina una alta, cu sprijinul vostru nepretuit, Iraqul se va transforma intr-un Iran mai mititel si asta cred ca este exact ce n-ati prevazut voi, clarvazatorilor. Islamismul radical incepe sa-si reverse doctrina verde peste inca o tara „eliberata” de tiranie. Si in mintea lor, tot verde, s-au gindit sa elimine coruptia impunind in mod demon_cratic ingradirea democratiei prevazuta in Qu-ran. Asa ca, din acest moment a fost instaurata prohibitia in Iraq.  Ce face prohibitia? Genereaza o gaura economica de care tocmai n-aveau nevoie iraqienii si tone de contrabanda de care erau deja saturati.  Capone cred ca se rasuceste-n iad de nerabdare. Svegliati Capone, the old good days are back! Pe linga acest dar nepretuit oferit iraqienilor, America si-a facut si ei un priceless gift, vorba Master Card-ului. O alta republica islamica, dupa care ducea dorul intreaga crestinatate si mai ales, poporul ales. E, cam asta e situatia creata si cred ca-i timpul sa-mi pun un scotch. Hai noroc prohibisti si pacifisti si nu in ultimul rind, Don Capone!

Read Full Post »