Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘impodobit’


Lumea spune ca ademenirea ar fi o actiune reprobabila. Ca n-ar fi moral si nici civic sa faci asa ceva unei alte persoane. Ca asta denota egoism si egocentrism si mai stiu eu ce alte neologisme sau mahalagisme, ca nici nu stiu unde sa le mai incadrez. Pentru ca daca stai sa judeci, toti barbatii ademenesc si toate femeile sunt ademenite, ele devenind ispite, dupa ce le trece pubertatea. Bine, e adevarat ca si barbatii pot fi ademeniti de alti barbati, dar aia intra, deocamdata, la exceptii. Exceptie la care se refera si postul de fata.

Ca vedeti voi, cind e vorba sa-mi satisfac o placere, nu mai tin cont de traditii, de obiceiuri, de morala, de moravuri, de sex si nici ca se cade sau ca nu se cade. Cind e sa-mi satisfac o placere, mi-o satisfac, daca ma tin puterile. Si uite ca m-au tinut. E foarte adevarat, dupa cum spuneam, ca n-am ademenit vreo paralizanta si asta pentru a nu-mi ofusca sotia. Si ca sa nu deviez de la linia adevarului absolut, voi mentiona faptul ca ademenirea a avut acceptul sotiei.

In concluzie si nedorind sa va mai pun rabdarea la incercare, va voi spune ca l-am ademenit pe mosu. Nu pe ala cu cocosul rosu, ci pe Mos Craciun. Cum am reusit aceasta performanta, stiut fiind ca asta hiberneaza pina spre sfirsitul lui decembrie? Simplu. Am impodobit bradul, convins fiind ca Mosul nu poate rezista unei astfel de ispite. Si dupa cum se poate vedea in poza de mai jos, n-a rezistat. Basca faptul ca fiind cam ramolit, n-ar fi exclus sa uite si sa mai vina si de Craciun cu niscai fiole.

Traditionalistii vor argumenta ca graba diminueaza farmecul zilei de Craciun. Acelora le voi raspunde cu elegantul „ba nu!” Logica e simpla. Ca decit sa ma bucur ca altii, o zi, o saptamina, prefer sa ma bucur pret de-o luna sau chiar doua. E ceva rau in asta?

Ei da, vor continua ei, dar se bagatelizeaza semnificatia Craciunului. Si nu spun ca nu-i asa, dar cum nici eu, nici bradul, nici Mosul si nici Rudolph the red nosed reindeer n-avem nimic in comun cu latura religioasa a Craciunului, zic ca n-am a-mi face reprosuri. Asa ca, de ce sa nu, cind se poate sa da? Mai ales ca atunci cind lumea va intra in febra sarbatorilor si cind magazinele vor arata ca metroul in zi de lucru si la ora de virf, eu voi sta in fotoliu, cu picioarele catarate pe taburet si cu bourbon-n mina dreapta, admirind gazele care ard in semineu. Ba nu, ca alea-mi imput casa. Mai bine ” admirind bradul” ca e mai putin poluant. Referitor la taburet, astia ii spun „ottoman”, ca cica l-au importat pe la 1700 din partea Otomana a Europei si cum n-au imaginatie, l-au botezat ca pe Imperiu.

Si inca un detaliu, ca doar v-am spus ca-s haplea. Bradul meu sta aprins de cind il impodobesc si pina-l string, prin ianuarie. Ca impodobit si cu beculetele aprinse da o nota de sarbatoare casei care face bine tonusului. Motiv pentru care eu l-as tine aprins si-mpodobit tot anul, dar cum nici n-as vrea sa se creada ca-s dus cu capul, il tin asa vesel doar pentru o luna si ceva maruntis.

Read Full Post »

Azi am frecat menta


Asta nu-nsemna ca am frecat-o toata ziua si n-am savirsit nimic altceva, asa cum s-ar putea intelege. Oricum, nici la serviciu n-am fost, din cauza unui … muschi. Nu, nu ala. Unul d-ala care se prinde de doua oase si le misca cum vrea fibra lui. Ei si pentru ca la o miscare mai hotarita am reusit sa-mi bat joc de el, acum isi bate el joc de mine.

Dar sa revin. Stind acasa, mi-am propus sa impodobesc bradul, asta pe linga alte activitati de carauserie auto. Si pentru ca in anii trecuti am tot ars-o, ba cu rosu, ba cu auriu, anul asta m-am hotarit sa bag „un albastru infinit”, vorba lu’ Similea, in combinatie cu un argintiu, ca asta se poarta. E si cum bradul era deja plantat in living room, mi-am luat o scara, „podoabele” si m-am apucat de agatat. Dar cum avansam eu, asa, in impodobeala, observ ca globurilor argintii le lipsesc agatatorile. „Naspa!”, imi zic. Si cum sirma n-am in casa si cum imi era si lene sa mai ies la cumparaturi, m-am apucat de cautat ata.  O jumatate de ora mai tirziu, satul de cautat si transpirat, m-am bagat la dus, ca deja curgeau apele pe mine de nervi, intrucit, ata, zgirci.

Cind in fine ajung din nou fata-n fata cu pomul, bag de seama ca pe masuta dintre fotolii, se odihnea un floss, d-ala de curatat fanoane. Si atunci cred ca m-am luminat la fata, ca tocmai mi se aprinsese o idee in cap. Asa c-am luat floss-ul si am executat agatatori pentru restul globurilor, de-mi miroase tot bradul a menta mai abitir ca cewing gum-ul.

Ce, vreti acum sa vi-l si arat? Bine, bine nu mai insistati stiti doar ca nu va pot rezista. Ba am sa pun s-un bonus pe care l-am tras in poza ieri, pe-nserat.

SONY DSC

SONY DSC

SONY DSC

SONY DSC

Read Full Post »


Ieri si astazi am impodobit pomii de craciun. De ce pomii si nu pomul? Pai pentru ca unul e la parter, unde misunam mai tot timpul, iar celalalt e in basement, unde ne vom sparge-n figuri de Craciun si Anul Nou. Iar daca m-ati intreba „da’ ce-ai luat-o coane de la intii a lu’ decembre?” v-as spune ca eu i-as tine tot anul. In primul rind imi plac si in al doilea rind, dau casei un aspect de sarbatoare si cum eu as sarbatori cite ceva in fiecare zi, cred ca bradul impodobit ar fi decorul ideal. Hai sa vi-i prezint

In basement am bagat un rosu ca sa incite spiritele petrecaretilor,

iar la parter, ceva mai discret si care sa dea bine cu restul catrafuselor.

Bun, asadar cu pomii de Craciun am rezolvat-o. Cum varza s-a murat si ea, saracuta, n-am putut rezista ispitei si i-am tras o sarja de sarmale care, intre noi fie vorba, au iesit meserie. De fapt era normal, dupa 12 ore de cuptor, de-au iesit toti dracii din ele, era imposibil sa nu ti se topeasca-n gura.

Dar anul asta, am hotarit sa fac si cirnati. E drept ca nu m-am apucat inca de ei, dar din motive obiective. Ma gindisem sa-i fac dupa o reteta ardeleneasca, dar mi-e frica sa nu gresesc compozitia. Ce ziceti, n-ar fi mai bine sa rog pe careva cu experienta sa m-ajute?

Read Full Post »