Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘ignat’

Crima cu premeditare


Era o seara mohorita. Zapada flescaita zacea in mormane inegrite pe marginea straziilor strajuite de-o parte si de alta de trunchiuri negre si desfrunzite, intepenite in frigul nemilos al iernii. Lumina muribunda a unui felinar,  reusea cu greu sa-si faca drum prin valurile de ceata care se napusteau cu furie asupra Londrei.

In acelasi timp, la Bucuresti, venise vacanta, iar pe undeva prin Drumul Taberei…

Sa fi avut fo 12 anisori, cind familia ia decizia ca eu, Gigli, la vremea respectiva nefiind si papa, sa petrec vacanta de iarna la bunica-mea la tara. Ma rog, trec peste tot bilciul cu “nu ma duc”, “ba te duci” si ajung la bunica-mea, care statea gard in gard cu unchiu-meu, gineri-su. Astia doi se intelegeau, cam cum ma inteleg eu cu fi-meu, cind e-n calduri. Dar in fine, asta-i alta poveste.

E si uite cum, din vorba-n vorba si din damigeana-n damigeana, vine  Ignatul si o data cu el, vin si vecinii sa-l ajute pe Marin, unchi-meu, sa taie scroafa. Mare nene! O imensitate de dihanie pe care cu greu au reusit sase oameni s-o tina. Bai si guita saraca, de acoperea toate strigatele de ajutor venite de pe la confratii din sat. Marin, scos din minti de vocalizele scroafei si cu damigeana golita pe jumatate, scoate ditai palosul, de-ai fi zis ca-i Prislea cel Voinic, si unde nu i-l infige sopranei direct in corzi, de-o apuca p-asta horcaitul, de placere. Ma uitam la el cu veneratie si umilinta, ca studentii la Arsene.

In timpul asta, tanti-mea a adus o cratira cu sare pentru a colecta globulele care tocmai tisneau din gitul despicat al scroafei. Bai si unde nu se ridica unchi-meu, cu purceaua intre picioare, si ne priveste pe toti, roata, cu-n aer triumfator, de-ai fi zis c-o-njunghiase pe bunica-mea, ca-n paranteza fie spus, ii era draga, cam ca piatra la rinichi. Ce sa mai vorbim, daca-ar fi avut o pereche de Ray Ban pe nas, Marin al meu putea fi usor confundat cu Michael.

Doua minute mai tirziu, dupa ce terminase si scroafa cu frisoanele, se aduc balotii de paie. E si dai opinteli, s-o asezam pe printesa cu burta pe fin. Pina la urma reusim si drept rasplata, pentru ajutorul acordat, mi se intinde damigeana si, desi nu prea as fi pus botul dupa „Arsene”, am tras citeva gituri, de-ncepuse sa-mi placa verisoara-mea, cit era ea de verisoara. Dau astia foc rugului si o tin tot intr-un pirjol pin-o fac pe coana d’Arc de nu-si mai incapea in piele, de epilata ce era. Cred ca nici Inchizitia n-ar fi facut o treaba mai buna.

 

 

Dupa aceea, e adusa usa. Da bai, usa, ce cascati ochii? O usa de magazie, ca de unde dracu fund de lemn, mare cit matahala aia decedata? E si dai iar opinteli, sa punem pirlita pe usa. Dupa ce-o punem, mai tragem cite-un git de vin si trimitem damigeana la realimentat.

E, din acel moment s-a trecut la programul de spa. In primul rind, o sauna in aer liber pentru deschiderea porilor. Femeile aduceau caldari cu apa clocotita, iar barbatii, inarmati cu pumnale, radeau jegul de pe scoafa. Cind au terminat, animala arata ca nou nascuta. Si atunci, toreadorul Marin si-a intrat din nou in rol. Cum statea calare pe animala, ia un cutit, proaspat ascutit pe-o piatra, si hars-hars, ii taie urechile domnisoarei. „Bai, imi zic, da’ ce dracu-i asta, corida?”, asteptindu-ma sa-l vad oferindu-i-le nevesti-si, in semn de pretuire a frumusetii ei, numai de el vazuta. De unde, bai baiete! Asta ia urechea, o baga-ntr-un borcan cu sare, dupa care o musca cu pofta. Toti se amuzau, asa ca am ris si eu, fara sa stiu ca va trebui sa fac acelasi lucru. Si l-am facut. N-as putea spune ca mi-a displacut, cu atit mai mult cu cit a fost urmata la scurt timp de alte citeva gituri de vin. Eu, in acel moment al executiei, eram cam pulicica, de beat, dar ma tineam drept si vorbeam putin, ca sa nu ma fac de fecale.

Dupa botez, a urmat spintecarea. Jack, alias Marin, i-a taiat mai intii capul, dupa care a crestat-o pe spate, scotind halci mari de slanina, pe care femeile le bagau in putini cu apa rece pentru a le usura de singe. E si uite asa, bucata cu bucata a disparut scoafa-n beciul lui Marin. Ceafa si o bucata de slanina a ramas pentru pomana porcului. Dupa ce au topit grasimea, au prajit carnea, taiata cuburi, in untura incinsa. Am mincat si eu vreo doua trei bucati cu mamaliga, am mai tras un vin si-am cazut lat pina a doua zi, cind m-a trezit cocosul ala nenorocit, caruia-i pusesem gind rau din prima zi, dar pe care-l iertasem, pentru ca incepea sa sune deja a macel. Si oricum n-as fi putut sa-l casapesc, deoarece pe la prinz eram din nou beat. Mai tin minte cum se vaieta bunica ”vai copilul!” iar Marin, “lasa-l coana mare, ca-i barbat”

Dar asta era atunci, nu stiu cum o mai fi acum, ca din cite am inteles, UE considera Ignatul ca pe o crima cu premeditare. Si intrucit nu prea are cum s-o aboleasca, au decis sa imbunatateasca traditia prin anestezierea prealabila a dobitoacelor. Miine-poimiine va trebui s-aruncam xilina in balti, inainte de-a purcede la pescuit.

–«««–

Acelasi titlu, dar cu o abordare diferita il puteti gasi la urmatoarele link-uri

http://silavaracald.cotcodacii.ro/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

http://labulivar.wordpress.com/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

http://pisica07.wordpress.com/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

http://georgiana75.wordpress.com/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

http://zaqk.wordpress.com/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

http://papagigli.wordpress.com/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

istorioara lui malasuerte, o puteti citi mai jos, intr-unul din comment-urile lui

http://scorpio72.wordpress.com/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

http://irenadaiana.wordpress.com/2011/01/24/crima-cu-premeditare/

–»»»–

Provocarea pentru Lunea viitoare la ora 12, ora Romaniei, va fi

–Daca n-as fi ceea ce sunt–

Read Full Post »