Demnitatea protestului

Sau protestul demnitatii? Ca eu va spun, ambele interpretarii ar fi justificate.

Campionatul European de fotbal ofera zilnic evenimente iesite din tipare. Nu unice, dar nici de zi cu zi. Ieri a fost transmis in direct infarctul suferit de Eriksen pe teren. Si odata cu acest eveniment nefericit, interventia remarcabila a staff-ului medical care l-a salvat, realmente, de la moarte. Spun asta pentru ca in alte instante similare, interventia tirzie a personalului medical a avut urmari tragice.

Astazi, la meciul impotriva Cehiei, Scotia i-a mai dat o palma Angliei. Dupa refuzul istoric de-a-si urma stapinul in divortul de EU, federatia de fotbal a Scotiei a anuntat ca nu se va umili, ingenuncchiind, ci va protesta impotriva rasismului standing. Si atit echipa Scotiei cit si cea a cehilor au protestat stind demni in picioare. Iar asta vine sa probeze cele afirmate de mine in postul anterior, cum ca lumea detesta gestul, nu ideea. Si culmea, nimeni n-a huiduit.

Dar pentru ca nu sufar de boala jurnalismului actual, care prezinta stirile functie de interese si convingeri, voi spune ca pe teren nu era niciun jucator de culoare. Dar oare asta sa fie motivul refuzului de-a ingenunchea? Pentru ca, din cite-mi amintesc, desi nu am urmarit in mod expres, echipele care ingenuncheaza au si negri in echipa. Ar fi interesant de observat acest amanunt, desi sunt si jucatori de culoare care se sustrag acestui gest de umilinta nejustificata.

Dar hai sa explic de ce consider ca gestul scotienilor, cehilor si a tuturor celor care refuza ingenuncheatul, poate fi interpretat in egala masura ca un protest al demnitatii, dar si ca o demnitate a protestului. In primul rind faptul ca marea majoritate a oamenilor refuza umilinta poate fi interpretat ca un protest la adresa acelui gest umilitor. dar in acelasi timp o demonstratie a ceea ce inseamna sa protestezi fara a renunta la demnitate.

Si daca tot am hotarit sa vorbesc despre evenimente rar intilnite la un Campionat European, as aminti si golul lui Schick de la vreo 45 de metri. Probabil golul Campionatului actual. Realmente, superb!

Read Full Post »

Condurul

                    Stiu la ce va ginditi citind titlul. Condurul cenuseresei. Ei bine, va prezint o cenusereasa contemporana si mai Clintoanta, care isi pierde condurul tot pe treptele unui palat. De data asta pe ale Elysee-ului.

                    Bun, acum ca v-am saturat de cenuserese, sa trecem la ceea ce-mi inspira mie „condurul” Ei bine, gindul ma duce la descaltarea unei femei. Pentru mine, acest gest are semnificatia unui preambul sexual. Nu ma refer aici la relatia cizmar – clienta, ci la relatia fireasca dintre un barbat si o femeie. De ce spun ca acest gest mi se pare presexual, e faptul ca nu am intilnit o femeie care sa se lase descaltata de un barbat, fara a avea o intentie precisa si sexuala in minte. Despre intentiile unui barbat, descaltimd o femeie, nu cred ca e nevoie sa mai amintesc, intrucit si le pot imagina si calugaritele. Nu uitati ca vorbim de condur, nu de bocanci sau cizme de cauciuc. Priviti imaginea, poate exista vreo indoiala?

 sau

Read Full Post »

Tenis cu chilotii-n cur!

Neplacuta situatie. Mai ales cind esti bine crescut, cind esti in societate si cind esti exact in centrul atentiei. Macar de-ar exista miscari discrete ale feselor cu care sa-i poti extrage, dar uite ca nu exista si nici prea multe alternative n-ai. Asa ca, ori ii lasi sa-si faca de cap intre bucile tale, ori dai fuga intr-un colt mai discret in care nu te poate vedea nimeni, ori ingrosi obrazul si-n vazul tuturor ii extragi cu nonsalanta, asa cum face Nadal, ca si cum ar fi un gest absolut firesc, ori, si asta mi se pare cel mai la indemina, alegi un echipament adecvat bucilor tale. Codul bunelor maniere se pare c-a ajuns o utopie in ceea ce-i priveste pe VIP-sti. Sigur ca  daca s-ar intimpla cind si cind, ai mai putea trece cu vederea, numai ca lui Nadal i se intimpla inaintea fiecarui serviciu. Nu inteleg prea bine ce specie de cur o fi avind asta, dar de cite ori il vad, mi-aduc aminte de bancul cu fata care o sugea cu pasiune pina in momentul cind tipul sare ca ars „stai fa, n-o mai suge! Aoleu, sufla, sufla fa ca mi-a intrat cercefu-n cur” In fine, baiatul vine din fundul Balearelor si cine dracu sa-i fi spus ca nu-i elegant sa te ciupesti de cur in vazul tuturor. Asa ca i s-ar putea acorda o oarece intelegere, dar ce nu mi-e mie foarte clar, e faptul ca in mod invariabil, dupa ce-si scoate chilotii din cur, duce aceiasi mina la nas. Pai daca la extragere acord circumstante, la chestia cu excitarea olfactivului chiar nu gasesc nicio explicatie. Adica ar fi una, dar mi-e sila s-o iau in consideratie. Bine dracu ca nu-si baga degetele si-n gura, pentru a definitiva examenul de coprocultura. S-ar putea spune ca e un automatism sau un tic sau dracu sa-l ia de cioban, dar si astea se pot corecta, daca te straduiesti, daca esti simtit si daca ti la eticheta. Dar daca esti un neam prost, caruia penibilul i se pare bon ton, adica un fel de Becali, atunci vei continua sa te comporti ca un idiot lipsit de maniere, indiferent de cit talent ai, de citi bani faci si de cita greata produci altora.

Read Full Post »