Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘generozitate’


Dragalasilor, m-am hotarit sa va tin in dusuri scotiene, ca pe tipul din foto. Una calda, una rece. Stiu ca sunt contraindicate cardiacilor, dar cica fortifica organismele sanatoase. Si cum n-am deschis vreun centru de cardiologie, ma gindeam ca bine ar fi sa va fortific. Ce-i cu virtutea? Pai ce sa fie? Biblia zice ca-i de bine, iar intelepciunea stramoseasca zice c-ar fi futere de mama. E adevarat ca nu sunt eu foarte familiarizat cu virtutile, dar fo doua tot as putea enumera. Zice Biblia, „sa fii bun”. Pai da, sa fii, dar inteleptii ne asigura ca daca esti bun, lumea te ia de prost. Zice tot Biblia, „sa fii cinstit”, dar in acelasi timp se spune „cu cinstea mori de foame”. Ce draci mai zice Biblia? A, da, zice ca sa nu minti. Pai asta ar insemna sa abolim politica si mai apoi, pe noi insine. Si inca una si ma opresc, ca sa nu se creada ca vreau sa fur piinea de la gura religiei. Cica sa fii generos ar fi tot o specie de virtute, cind de fapt toti stim ca facerea de bine e futere de mama. Bey, c-or fi si exceptii, nu zic, dar sunt atit de rare, ca nu le poti numi padure. Ia sa-mi spuneti voi de cite ori ati facut bine si vi s-a raspuns cu reversul medaliei, asta ca sa nu-i spun cur? Pai ce sa inteleg, ca virtutile sunt alea din care ai numai de pierdut? Pai ce-am ajuns, neica, perdanti virtuosi ai viciatilor? Adica ce-i rau in a fura? Ce, fur de pe Pamint si duc pe Luna? Nu tot pe Pamint ramine? Pai nu tot bunul omenirii se numeste? Cica n-as fi muncit eu pentru acel ceva. Zgirci! Pai furtul nu-i efort fizic si mental, care in fond defineste munca? Basca stresul. Si adica, de ce-i normal pentru un Videanu sa fure, sa insele, sa minta si sa fie-n mortii ma-sii apreciat si respectat, iar unu’ ca mine, daca fura o piine, sa-l bage la mititica. Pai ce sunt eu domne, vreun Gavroche? Mizerabilii! Dar stati sa va spun una si mai alarmanta si care ne priveste in mod direct, dar nu in rect. Daca, prin absurd, as fura o…ceva si m-ar prinde si m-ar baga la zdup, nici unul dintre voi nu m-ar mai baga in seama. Adica din Papa as deveni un Paria. Un fel de pielea pulii, detestat si marginalizat. Stiti unde-i paradoxul? Pai voi veti continua sa-l adulati pe un Basescu sau pe un Crin sau pe alti mafioti imputiti, care fura cu bascula si care continua sa aibe adepti, adepti in stare sa le treaca cu vederea pacate pentru care un eu sau un voi am fi rastigniti. Pai si vi se pare normal? Pai nu, dar daca stau sa rumeg ideea, cam cum rumega boul iarba, care-i normalul si unde creste el, ca anormalul e normal cam de cind e lumea. Uite ce spuneam acum fo citiva ani despre politicieni si virtutile lor anormal de normale si cu asta inchei intrebindu-va, „e oare virtutea futere de mama sau sunt eu mai anormal ca altii?

Homo politicus

by papa

Ca politica-i o curva, s-a mai spus, nu-i noutate

Si de-aceea poate-i plina de pesti si prostituate.

Toti scoliti, minti ascutite, ce stiu sa-nvirta cum vor,

In discutii elevate, mintea bietului popor.

Se intorc cum bate vintul, tot sa nu-si ude pantofii

Si ling pina-i doare limba, ca sa-si satisfaca grofii.

Ca-n politica e bine, chiar de esti toba de scoala,

Sa renunti de buna voie, la coloana vertebrala.

Sa uiti ce-i onestitatea, caci pe multi, ea i-a pierdut

Si-ti va fi tardiv regretul, c-ai vorbit si n-ai tacut.

Trebui sa zimbesti ca prostu’chiar daca te scuipa-n fata,

Ca asa le cistigi stima, cind rinjesti ca o paiata.

Si sa nu accepti vreodata, c-ai fi tu cel vinovat,

Acuza-n stinga si-n dreapta, puneti poalele in cap.

Ochii sa-ti fie-n orbite, ca ciresele in pirg,

Zbiara cit te tine gura, ca-n politica-i ca-n tirg.

Sa nu-ti pese de nimica, calci pe tot ce-ti sta in cale,

Ca daca eziti vreo clipa, vei cadea, si nu pe moale.

Insa fii cu-alegatorii, jovial si optimist

Si saruta-ti des nevasta, sa te creada familist.

Banii le iei inainte, ca asa e la bordel,

Iar de nu le placi, ce schimba? Ca voi toti sunteti la fel.

Piveste-i in ochi si minte-i, ca-i vei scapa de urgie

Si-asta pina ti-or da votul. Dupa, fa ce-ti place tie.

Nu uita ca rostu-n lume, e ca voi aveti doar drepturi,

Iara plebea obligatii, sa va dea puteri si sceptruri.

Uita ce este rusinea, chiar de te prind c-ai furat,

Bate cimpii cu credinta, fii spasit si deprimat.

Ca nu-i vina ta, ci-i Dracu’, ce le-a-mbirligat pe toate,

Si-acum ai tu, inocentul, dubla personalitate.

Nu te teme, ca in lume sunt inca destui creduli,

Ce-s convinsi ca mori de foame, ei de foame fiind satuli.

Si-or sa-ti intinda iar mina, ca te cred umil, supus,

Pentru ei jerfindu-ti viata, tu, Homo Politicus.

Read Full Post »


Altfel spus, daca nu ne bateti voi, ne batem singuri. Meciul CFR-ului a fost o exemplificare elocventa a generozitatii stramosesti. Principiul romanesc „decit sa plinga ma-ta, mai bine plinge mama”  a stat la baza jocului caritabil gindit de Cirtu si prestat cu atita compasiune de ceferisti. Bayern ar putea sa se pupe si-n cur pentru sansa de-a juca impotriva unor sinucigasi, taman cind erau realmente ucisi de lipsa de forma si de jucatori. Primul oltean al Ardelului declara dupa meci ca nemtii au controlat jocul. Pai bine mai Suca, daca tu-ti (nu e injuratura, desi ai merita-o) bagi toata echipa in propriul 16, ce alte variante le ramasesera  nemtilor, decit sa plimbe mingia pina o umpleau de spume. Ia spune, mai spume, ce mari ocazii si-au creat aia? Pardon, reiau. Ce mici ocazii si-au creat aia? Nu, nici asa nu-i bine pentru ca nemtii n-au creat de fapt nimic. Dar nici n-aveau motive s-o faca intrucit o faceam noi pentru ei.

De ce ne-om fi aparat noi cu inversunare, nu stiu. Ca de fapt, noi n-aveam niciun motiv sa ne aparam de ei, ci de noi. Am inteles ce-am jucat pina le-am bagat mortu-n casa, dar ce-am jucat dupa, cind era clar ca führer-ii erau vatamati rau, n-am mai inteles. De ce ne aparam, cind era clar ca-i puteam invinge cu motoarele la relanti? Saracul volswagen dadea rateuri si gemea din strafundul tobei de esapament, iar noi le turnam benzina in carburator. Eu cred ca dupa ce le-am infundat supapele cu primu gol al lui Cadu, trebuia sa-i pistonam pina le crapa chiulasa. Dar noi nu, ca ce ne-am zis? Lasa bai ca daca voi nu puteti sa nimeriti gaura, v-o potrivim noi. Si uite cum le-am potrivit-o de vreo doua ori, ca sa-i steiger moralul Schwein-ului. Ba i-am ajutat si cu al treilea numar, cind am vazut ca mai aveau putin si vomitau de osteneala.  Pentru ca pe final sa apasam putin acceleratia si sa demonstram, cit se poate de clar, ca puteam face din nemtalai cam tot ce-ar fi vrut arborele nostru cotit.

Read Full Post »