Daca discriminarea este o actiune antisociala, dupa cum se pretinde, un fel de bau-bau al societatii moderne, de ce e aplicata cu sirg de toate guvernele lumii? De ce adica oamenii nu au aceleasi drepturi si indatoriri asa cum prevad constitutiile? De ce daca unul si-a rupt coatele prin diverse universitati, a reusit sa-si deschida un business cu multa munca si risc, iar acum cistiga de la sase cifre-n sus, pe an, trebuie sa plateasca in taxe un procent de, sa zicem, 50% din venit iar aia care au dus-o fara mari batai de cap toata viata, from 9 to 5 sau si mai rau, care au frecat-o si o freaca inca pe ajutoare de somaj, sunt taxati cu, sa zicem 25%?
Se zice ca procentajul taxarii e functie de venit. Pai de ce Coane Fanica? Suma pe care o vor platii in taxe cei cu multe zerouri va fi oricum cu mult mai multe zerouri si absolut disproportionata din cauza diferentei de venit, de ce trebuie sa fie si procentajul disproportionat? Care este ratiunea? Este vreuna?
Justificarea sindicalista si probabil, comunisto-crestineasca, dar care mie mi se pare excesiv de penibila este: “pentru ca asa e echitabil” Nu zau? Echitabil pentru cine, Fanica? Pentru Marx, Engels si Iisus? Pai adica ce nu-i echitabil daca toti am fi taxati cu acelasi procentaj? Ca ala cu multi bani a invatat, a riscat, a muncit pe brinci intr-un permanent stres 20 de ore pe zi, zi de zi, asigurind locuri de munca si clasei de mijloc. Nu e firesc ca asta sa cistige mult mai mult? De ce trebuie penalizat pentru succesul in viata? De ce trebuie demotivat numai si numai pentru ca a avut vointa, a fost intreprinzator si pentru ca, poate, a avut si noroc?
Dar presupunind, prin absurd, ca asa ar fi „echitabil” si firesc, desi e aberant si discriminatoriu, de ce produsele au acelasi pret indiferent cine le cumpara si citi bani cistiga? Ca face 200 sau doar 25 de mii pe an, piinea tot $3 dollari este. Taxele pe care le platesti la cumparare sau vinzare sunt aceleasi indiferent de venitul pe care-l ai, chiar daca vinzi un apartament de rahat sau o ditai vila de milioane. Masinile, excursiile, benzina, caldura, spitalizarea, medicamentele, operatiile, spectacolele, pina si curvele, nu costa functie de venitul clientului. Nici macar rata la banca nu este functie de citi gologani incasezi pe luna. De ce oare?
Hai sa va spun eu. Pentru ca asa e normal sa fie, loazelor. Iar intrebarea nu e de ce platesc unii mai putin, ci de ce trebuie sa platesca altii mai mult, in taxe? Cu toate astea, toti politicienii urla din toti rarunchii cum ca nu-i frumos sa discriminezi. Pai daca nu-i frumos, voi de ce ne discriminati pe noi ceilalti? Sau poate aia care platesc 50% beneficiaza cumva de servicii mai eficiente si mai prompte, de scoli publice mai bune, de o imfrastructura de mai buna calitate, de-o politie mai vigilenta, de-o armata mai bine dotata si in fine, de guverne si parlamente mai competente? Zgirci!
Ba mai mult decit atit si asta chiar e de paranoie galopanta. Daca lucrezi la patron, cistigind 70K pe an, platesti un 30% in taxe, deci 21K si ramii cu vreo 50K. Dar patronul? Oare el ce taxe plateste? Pai in primul rind plateste 21K, taxa perceputa de la angajat si inca 21K pentru ca are acel angajat. Deci e taxat si el pentru salariul care-l plateste angajatului. De aceea multora dintre patroni le convine sa plateasca la negru, pentru a nu mai fi nevoiti sa plateasca taxa pe angajat. Ginditi-va cum e cind ai 100 de angajati. Dar asta nu e tot, daca patronul isi ia salariu din venit, sa zicem 140K, e si ala taxat in trepte ajungind la vreun 40-45%.
Iar acum atentie mare. Profitul facut de business, dupa ce s-au dedus toate cheltuielile si investitiile, este taxat tot in trepte, ajungind la vreo 50%. Iar daca patronul isi insuseste acel profit, care practic e al lui, trebuie sa plateasca taxe din nou, fiind considerat ca venit pentru el ca persoana fizica. Deci, daca business-ul are un profit de 200K, plateste taxe vreo 70K. Iar daca patronul isi trage restul de 130K, mai plateste un 50K in taxe pe aceeasi bani, raminind cu 80K net, din tot purcoiul de dolari.
Asa ca, in ce specie de societati traim? Pai acum ca tot m-am apucat, am s-o spun tot eu. In Canada Socialista, in America Socialista, in Comunitatea Europeana Socialista si tot asa, trecind prin toate democratiile. De dictaturi nu cred ca are sens sa mai amintesc. Asta e motivul pentru care guvernele si guvernantii sunt plini de bani. Asta e motivul pentru care se apara unii pe altii. Si nu in ultimul rind, asta e motivul pentru care multi se doresc in politica si nu antreprenori. Banul in politica e mult si se cistiga usor. Trebuie doar sa fi nesimtit, mitoman, servil, demagog, volubil, carismatic si mahalagiu. Daca insa poti fi si jigodie, malefic, intrigant si nenorocit, ai pus-o cam ca BaSecu.
Nu stiu de ce consideram eu ca numai comunismul ar fi o utopie. Gresit! Capitalismul e la rindul lui utopic. Asta pentru ca nimic din ce se declara si declama nu mai reprezinta o realitate ci doar o utopie generalizata la care nu se va ajunge niciodata, dar care va fi clamata cu inversunare de Constitutii si politicienii care traiesc de pe urma acestor utopii cu care-si imbrobodesc alegatorii.
VatiClanul Papal 