Daca discriminarea este o actiune antisociala, dupa cum o definesc lingvistii, un fel de bau-bau al societatii moderne, de ce e aplicata cu sirg de mai toate guvernele lumii? De ce adica oamenii nu au aceleasi drepturi si indatoriri, indiferent de venituri, asa cum prevad constitutiile? De ce, unul care si-a rupt cotele prin diverse universitati, a reusit sa-si deschida un business cu truda, stres si risc, cistigind acum de la sase cifre-n sus, pe an, trebuie sa plateasca in taxe, un procent de, sa zicem, 50% din venit, iar aia care si-au petrecut viata fara mari batai de cap, sau au frecat-o pur si simplu, sunt taxati cu, sa zicem, 25%? Se spune ca taxarea e functie de venit. Bine, bine, dar suma va fi oricum disproportionata din cauza diferentei de venit, de ce trebuie sa fie si procentajul? Care este ratiunea? Este vreuna? O justificare penibila este ”pentru ca asa e echitabil” Echitabil pentru cine? Pentru Marx si Engels? Pai adica ce nu-i echitabil daca toti am fi taxati cu acelasi procentaj? Ca ala cu multi bani, a invatat, a riscat, a muncit si inca mai munceste intr-un permanent stres, 14 de ore pe zi, zi de zi, iar in multe cazuri, asigura locuri de munca si altora. Nu e firesc ca asta sa cistige mult mai mult? De ce trebuie penalizat pentru succesul in viata? De ce trebuie demotivat numai si numai pentru ca a avut vointa, a fost intreprinzator si si-a asumat riscuri? Adica unde-i echitatea in faptul ca cel ce cistiga 25k, plateste 6k in taxe, iar cel care cistiga 100k, adica de patru ori mai mult, plateste de opt ori mai mult in taxe, adica 50k ? Iar daca mai luam in calcul faptul ca celui cu 100k nu i se platesc orele suplimentare, ajungem cam la acelasi salariu orar.
Pai daca asa e normal sa fie, desi mie mi se pare a fi aberant si discriminatoriu, de ce produsele au acelasi pret indiferent cine le cumpara? Cistigi 100k sau doar 25k, pe an, piinea tot $3 dollari este. Taxele pe care le platesti, la cumparare sau vinzare, sunt aceleasi indiferent de venitul pe care-l ai. Asigurarile iti percep aceleasi procentaje pe lucrurile asigurate indiferent daca faci milioane sau doar zeci de mii. Casele, masinile, excursiile, benzina, caldura, spitalizarea, medicamentele, operatiile, spectacolele, pina si curvele, nu te costa functie de venitul clientului. Nici macar dobinda la banca nu este diferentiata functie de citi gologani incasezi pe luna. Cu alte cuvinte, numai statului ii e ingaduit sa fure. Iar intrebarea nu e de ce platesc unii mai putin, ci de ce platesca altii mai mult! Si cica nu-i frumos sa discriminezi. Pai daca nu-i frumos, de ce sunt discriminati cei care cistiga mai mult, ca doar nu beneficiaza de servicii mai eficiente si mai prompte, de scoli publice mai bune, de o imfrastructura de mai buna calitate, de-o politie mai vigilenta, de-o armata mai bine dotata si in fine, de guverne si parlamente mai competente? Poate ma insel, desi nu cred, dar asta se numeste furt calificat, chiar daca e in spiritul legii, ceea ce constituie un imens paradox. Legea e facuta sa apere furtul care e impotriva legii. Tare! Si atunci, cine-s hotii? Aha, cei pe care-i alegem. Ii alegem sa ce? Sa ne fure. E, hai ca devine de-a dreptu’ palpitant!
VatiClanul Papal 