Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘culori’

Mustul si pastrama … lata.


Anunt cu durere-n suflet, si mai ales in simtiri, ca la Canada a venit toamna. Da, iar.

De fapt nu toamna ma bosumfla si desumfla, ci ceea ce-i urmeaza. Urit mi-e de anotimpul ala despuiat si inghetat ca un mort imbalsamat (rime accidentale). Dar cum pina la caderea iernii ar mai fi vreo citeva zile, zic sa profit de ele si sa nu perseverez in a dramatiza un anotimp care vine totusi cu vin fiert, tuica fiarta si ceva sarbatori, exceptional de gastronomice. Fapt care ma determina sa-l numesc „anotimpul bucuriilor … indoor”.

Deci, revenind, toamna asta ne-a colorat cartierul si backyardul in culorile-i preferate si de ea si de noi. Pina si artarului din fata casei, caruia, in mod normal, ii vestejeste frunzele de-mi vine sa-l tai, sa-l pun pe foc, c-atit sunt de urite, de data asta i le-a pictat intr-un rosu aproximativ, dar acceptabil.

Dar pentru ca toamna nu se reduce doar la o cromatica cuceritoare, am dat fuguta, dupa o discutie cu Vladen, sa-mi trag niste struguri si ceva miel pentru a-mi potoli dorul de must si pastrama. Si le-am cumparat, asa cum mi-am propus, dar nu cred ca voi astepta sa se pastrameze mielul. Bag un bors si o friptura, mai sarata, ca sa aduca a pastrama si ii trag cu must, pe care-l astept sa fermenteze un picut, cit sa piste la limba, pentru ca momentan e doar un anost sirop de struguri.

Sa incepem cu culorile, pe care, e drept, le-am luat cam tirzior si pe o vreme de betie. Cam asta se vede de la ferestrele din backyard.

 

 

Si evident, mustul. Din ligheanul ala de struguri mi-au iesit putin peste doi litri de must. Pulpa n-am aruncat-o. Nooo! Am pus-o garnitura la o inghetata de vanilie si n-a fost rea deloc. Parol!

Read Full Post »


Bizar titlu! N’est-ce pas? Dar stati sa vedeti!

Ce i-o fi venit sa incorporeze movul ala, nu stiu. Ce stiu e ca gasisem o poza a unui tablou si i-am dat-o sa mi-l picteze, ca era el mai arhitect decit mine. Pe linga atuul asta, mai avea, al dracu, mina formata pe pensula, ochii pe colorit si mintea pe creatie. Si, dupa cum se vede, l-a pictat, numai ca originalul era pe nuante de alb, negru si intre.

De fapt idea lui a fost buna, pentru ca mi-as fi dorit o pata de culoare care sa rupa-ntr-un fel lipsa cromaticii. Oare albul si negru sunt considerate culori sau doar lumina si-ntuneric? Nu stiu, dar ce stiu e ca griul si negrul se folosesc in draci la exteriorul caselor moderne. Ba chiar si la interioare, ceea ce nu-mi displace, daca exista pe undeva si un rosu, un albastru, …. un ceva care sa-ti aminteasca de viata, ca griul si negrul prea sunt moarte rau.

Orhidea am primit-o, nu eu, sotia, si pentru ca, din intimplare, culoarea se regasea in tablou, am mutat vaza care arata exact ca masuta si am bagat exotica la-naintare ca mi s-a parul o coordonare inedita de culori intre o planta, vie, si un tablou, mort.

SONY DSC

Read Full Post »


                    Se spune ca ar exista posibilitatea ca oamenii sa nu vada aceleasi culori. Cum putem dovedi, de exemplu, ca vedem aceeasi culoare, cind culorile nu pot fi descrise-a cuvinte? Ca toti numim rosul, rosu, nu demonstreaza ca vedem aceeasi culoare. Nici faptul ca asociem anumite culori care consideram ca nu deranjaza retina cind le punem impreuna, nu demonstreaza ca le vedem la fel. In fond, daca eu vad verdele, albastru, dar il numesc verde, de unde sa stiu ca vad albastru, cind eu am fost invatat ca ce vad eu albastru, se numeste verde? Si nu numai atit, dar mi s-a mai spus ca verdele ala merge cu galben. Bun! Merge, dar si albastrul pe care-l vad eu merge cu galbenul respectiv, basca faptul ca si galbenul poate ca eu il vad roz.

                    S-au facut tot felul de experimente cu frecventa fiecarei culori in parte si cu perceptia umana. Este oare perceptia organelor noastre vizuale aceeasi? Si daca este, creierele noastre o analizeaza si interpreteaza in acelsi mod? Se poate oare dovedi?

                    In orice caz, pina vor descoperii savantii care-i treaba cu culorile, ca doar no sa-mi crape mie capul pe chestia asta, eu prefer rosul pe care-l vad eu, dar va rog, discretie, ca n-as vrea sa se afle.

Read Full Post »


Primul meu contact cu Heidelbergul s-a produs cind eram de-o schioapa si ma tirau parintii la opere si operete. Atunci am vazut „Hidelbergul de altadata” si nu mai tin minte daca mi-a placut sau nu, dar cum-necum, numele acesta mi-a ramas in minte.

Deviza noastra de vacanta e in general urmatoarea: „decit sa bijbiim, mai bine sa nu bijbiim”. Asta e si motivul pentru care nu inchiriem masina, ci cumparam tururi organizate. Cum la agentia din apropierea hotelului erau doua tururi atragatoare si cum Brussels-ul cazuse din schema, am decis sa luam cele doua oferte. Asa se face ca am ajuns la Heidelberg. Oraselul se intinde la poalele unor dealuri impadurite, de-o parte si de alta a Neckar-ului si e de-un pitoresc cuceritor. Culorile toamnei desavirsind privelistea de basm.

2009 - bucuresti, frank furt 233

Itinerarul prevedea si castelul care este de fapt o semiruina si ale carui atractii se pot numara pe degete. Dar la unul din degete este un butoi. De fapt sunt doua, unul urias si altul extra urias. Cred ca asta de pe urma masura vreo 3-4 metri inaltime si vreo 5-6 adincime. Facut din stejar, butoiul avea in vremuri de demult, cind era utilizat, o persoana destinata sa-l ingrijeasca si sa-l pazeasca. Tipul respectiv, din cauza faptului ca avea in grija nu numai butoiul, dar si vinul din el, se pare ca sugea in mod regulat cite-un pocal doua, pentru a-i determina calitatea. Se mai spune ca din cauza serviciului, tipul uitase de mult gustul apei, umblind mai tot timpul turmentat. Dar asta pina-ntr-o zi cind se mai spune ca a dat pe git o cana cu apa din cauza careia a cazut lat si mort. Pasa-mi-te corpul, obisnuit cu tulburelul,  nu-i mai producea anticorpii necesari distrugerii bacteriilor si ce draci de gindaci mai salasluiau prin apa aia.

2009 - bucuresti, frank furt 167

Dupa ce-am terminat cu ruinele, care pentru nemti reprezinta un simbol al luptei impotriva lui Napoleon, ne-am plimbat pe stradutele strimte si pline de viata ale Heidelberg-ului intrind prin magazine si cafenele, facind poze la tot pasul, ca orice turist japonez  in cautarea ineditului. Evident ca n-am ocolit nici faimoasa universitatea, dar de unde am intins-o repejor din cauza diferentei evidente de virsta intre noi si ceilalti „vizitatori”

2009 - bucuresti, frank furt 236

2009 - bucuresti, frank furt 190

2009 - bucuresti, frank furt 139

2009 - bucuresti, frank furt 144

2009 - bucuresti, frank furt 220

Spre seara n-am intors la Frankfurt, incintati de tot ceea ce vizitasem si vazusem.

Read Full Post »

Livada


by papa

 

 

gututu3005Sta un mar la sfada-n soapta,

C-o gutuie din alt pom,   

-Vai ce cap mai are para,

Parca-ar fi un virf de con!

 

apple-braeburn3-Da, ca bine zici cumnate,

Desi nu ma sinchisesc,

Insa, zau, miroase bine,

Ca parfum de cel domnesc.

 

cherry13-Da, dar uite ciresica,

Cum se leagana sfioasa,

Rumena-i de zici ca arde,

Si ma prind ca-i si focoasa.

 

-Aia care-atirn-acolo,

Cu obrajii de cocota ?

pflaume3Ce-mi trebuie primadona,

Eu m-as da la o renglota.

 

-A! Stiu. Aia de-i zemoasa,

Si toti zic ca ar fi toanta,

Iar barbatu-o bate-ntruna,

De-i invinetita toata.

 

caterpillartunnel_3501Si tocmai trecu o boare,

Ducind vorba inspre tinda,

Unde-o pruna-n floarea virstei,

Se-ntretinea c-o omida.

 

fruitpruneplum5-Spune draga, grasul ala,

Galben, parca-i hepatita,

Ce sa zica de-a mea nora,

Ca-i zemoasa si timpita ?

 

fluture2-Ghinionu-i ca-i departe,

Si, s-ajung la el, imi e,

Ori ca dau de vreo gaina,

Ori c-ajung doar fluture.

 

plum2-Lasa-l tu, ca nu-i de tine,

Tin-te doamna nu fi sluga,

C-o sa urle prin livada,

Ca ti-a facut gura punga.

 

Vedea-l-as facut dulceata

Si-n borcane in camara,

Iar pe cel de-i cinta-n struna,

Otetit si de ocara.

 

tuica1Dar vezi ca se aprinsese,

De toti pomi-o auzira,

-Tipa tuica-n ea saraca !

-Pai, nu-i pruna ? ce te mira ?

 

aug_9th_mkt_0111-Ei si ce-i mare scofala,

Zise corcodusa-n sila,

S-a-mbatat « doi ochi albastrii »

Dar de mine, cu-i e mila ?

 

Ca si mie-mi fermenteaza,

Cite-o data zeama-n burta,

Dar eu nu ma dau in stamba,

Chiar daca sint beata turta.

 

-Da’ mai taci, bostanu-ngina

Jumate adormit,

how-to-bake-pumpkin-seeds-1Nu ma lasati sa-nchid ochii,

Desi mi-e un somn cumplit

 

-Dormi pina ti-o suna ceasul,

Ca sa scapi odat’ de chin,

Dovleac esti, si sec ti-e capul,

Vedea-te-as de Halloween.

 

water-melon-256x256-O sa-l vezi tu corcodico,

Intra pepenoaica-n vorba,

Dar nu de sus de pe craca,

Ci din toiul de pe soba.

 

-Rele mai sinteti de gura !

Ce-o-ti avea de impartit ?

Bine ca sinteti legate,

Ca v-ati lua la paruit.

 

 

 

 Scuzati, sintem epilate,peach1

 Ce par tot visezi ma’mare ?

 Numai piersica-si mai lasa, 

Puf sa-i creasca pe picioare.

 

2566apricot-Va e ciuda,  rideau vesel

Piersici si caisi in rod,

-Noi sintem catifelate,

Nu ca voi, Madame Tussaud.

 

Si-o mai tinura o vreme,

In amurgul purpuriu,

177078489joozxu_fsTuruind verzi si uscate,

Pin-ce se facu tirziu.

 

Apoi adormira-n noapte,

Roadele rupte din soare,

Ce la gust sunt ne-ntrecute,

Si miros a sarbatoare.

 

Usor linistea s-asterne,

Vintul, doar, ce mai adie,

Prin livada de pe coasta,

Adormita-n iasomie.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Read Full Post »