Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘castel’


Primul meu contact cu Heidelbergul s-a produs cind eram de-o schioapa si ma tirau parintii la opere si operete. Atunci am vazut „Hidelbergul de altadata” si nu mai tin minte daca mi-a placut sau nu, dar cum-necum, numele acesta mi-a ramas in minte.

Deviza noastra de vacanta e in general urmatoarea: „decit sa bijbiim, mai bine sa nu bijbiim”. Asta e si motivul pentru care nu inchiriem masina, ci cumparam tururi organizate. Cum la agentia din apropierea hotelului erau doua tururi atragatoare si cum Brussels-ul cazuse din schema, am decis sa luam cele doua oferte. Asa se face ca am ajuns la Heidelberg. Oraselul se intinde la poalele unor dealuri impadurite, de-o parte si de alta a Neckar-ului si e de-un pitoresc cuceritor. Culorile toamnei desavirsind privelistea de basm.

2009 - bucuresti, frank furt 233

Itinerarul prevedea si castelul care este de fapt o semiruina si ale carui atractii se pot numara pe degete. Dar la unul din degete este un butoi. De fapt sunt doua, unul urias si altul extra urias. Cred ca asta de pe urma masura vreo 3-4 metri inaltime si vreo 5-6 adincime. Facut din stejar, butoiul avea in vremuri de demult, cind era utilizat, o persoana destinata sa-l ingrijeasca si sa-l pazeasca. Tipul respectiv, din cauza faptului ca avea in grija nu numai butoiul, dar si vinul din el, se pare ca sugea in mod regulat cite-un pocal doua, pentru a-i determina calitatea. Se mai spune ca din cauza serviciului, tipul uitase de mult gustul apei, umblind mai tot timpul turmentat. Dar asta pina-ntr-o zi cind se mai spune ca a dat pe git o cana cu apa din cauza careia a cazut lat si mort. Pasa-mi-te corpul, obisnuit cu tulburelul,  nu-i mai producea anticorpii necesari distrugerii bacteriilor si ce draci de gindaci mai salasluiau prin apa aia.

2009 - bucuresti, frank furt 167

Dupa ce-am terminat cu ruinele, care pentru nemti reprezinta un simbol al luptei impotriva lui Napoleon, ne-am plimbat pe stradutele strimte si pline de viata ale Heidelberg-ului intrind prin magazine si cafenele, facind poze la tot pasul, ca orice turist japonez  in cautarea ineditului. Evident ca n-am ocolit nici faimoasa universitatea, dar de unde am intins-o repejor din cauza diferentei evidente de virsta intre noi si ceilalti „vizitatori”

2009 - bucuresti, frank furt 236

2009 - bucuresti, frank furt 190

2009 - bucuresti, frank furt 139

2009 - bucuresti, frank furt 144

2009 - bucuresti, frank furt 220

Spre seara n-am intors la Frankfurt, incintati de tot ceea ce vizitasem si vazusem.

Read Full Post »