Am auzit pe multi spunind ca-si iubesc tara si poporul din care se trag. Ca sunt munciti de sentimente patriotice si chiar nationaliste. Pe de alta parte, la fel de multi, daca nu chiar aceeasi, spun ca nu-i intereseaza politica. Pai n-as vrea sa mi se ia in nume de rau, dar eu am impresia ca la mijloc e o mare aberatie. Pai cam tot ce se intimpla acestei tari si acestui popor e legat de politica. Fie ca e vorba de nivel de trai, de legislatie, de independenta, de pace, de razboi, de constructie, de distrugere, de economie, de religie de securitate, de vasalitate, de societate, de dictatura, de democratie, de prezent, de viitor si de alte 10000 de chestiuni de interes national si international ale Romaniei si romanilor, totul este indisolubil legat de politica. S-au ma insel eu si nepasarea fata de politica poate reprezenta acea dragoste de tara cu care toti se bat cu caramida-n piept? O fi, dar eu, personal, n-o halesc.
Multi poate vor spune ca eu ar trebui sa fiu ultimul in drept sa vorbesc de acel romanism, tocmai pentru ca am plecat din Romania. Numai ca, dupa parerea mea, romanismul si chiar patriotismul nu constau in domiciliul stabil sau flotant, ci in ceva mai mult de atit, mai intens si mai personal si care se demonstreaza prin atitudine si luari de pozitii, nu prin declamatii ieftine.
Daca am gresit sau am deranjat pe cineva, cu cele afirmate, imi cer iertare.
Despre subiectul acestui post am mai scris, dar cum rana a ramas deschisa, m-am hotarit sa scriu din nou, cu atit mai mult cu cit afirmatia lui Ponta mi l-a reactualizat.
Stie oare cineva ce reprezinta titlul acestui post si cu ce se maninca? Poate, dar oricum sunt convins ca nu-s multi. Dar politicienii? Aia or fi stiind ce-i cu acel 28 iunie ’40?
Sincer sa fiu, ma indoiesc, desi toti cei care s-au perindat prin guverne si parlamente de la 1990 incoace, ar fi trebuit sa reinstaureze aceasta zi de doliu national. Ziua in care Basarabia a fost furata din nou Romaniei. E totusi de dezbatut daca a fost furata s-au oferita. Nu stiu daca multi realizeaza grozavia acestui act. E vorba de scindarea unei tari si a unui popor, ceea ce mi se pare a fi o crima odioasa savirsita atit de cei care au pretins, cit si de cei care au permis.
Dar in loc de doliu national, absolut firesc, Ponta, ca idiotul, promite un referendum care sa determine modalitatea de guvernare a Romaniei. Altfel spus, daca romanii isi mai doresc regalitate sau nu.
Si ma intreb, <ca ce altceva as putea sa fac?> se mai poate pune problema regalitatii, cind pe degeneratii astia-i doare fix in cur de Romania? Asta nu inseamna ca pe degeneratii care conduc actualmente Romania iar durea capul, dar sa invoci revenirea regalitatii, a superioritatii prin nastere, mi se pare o prostie la fel de mare ca dinastia Nord Koreana.
Ei bine, de la aceasta afirmatie electoarala, am ajuns la marea durere a neamului acestuia, Basarabia. Stiu ca Ponta n-are vreun gind de referendumuri, dar pentru a cistiga votul regalistilor, a decis sa se puna capra. Si lasind la o parte neconstitutionalitatea afirmatiei in sine, eu am sa tratez problema din alt punct de vedere.
Adica descreieratul de Carol II a renuntat la tronul tarii de trei ori pentru o evreicuta rea de musca, iar Ponta vorbeste de regalitate?
Adica nemernicul de Carol II a instaurat dictatura in Romania, dupa ce a distrus partidele politice si parlamentul, infiintindu-si partidul unic cu care sa se joace, iar Ponta vorbeste de regalitate?
Adica acelasi venetic a semnat cedarea Basarabiei, ciumei rosii, iar Ponta vorbeste de regalitate?
Adica acest dezaxat de Carol a fugit cu Lupeasca-n mortii ma-sii, luind un tren plin de valori si Ponta vorbeste de regalitate? Mare pacat ca acel Carol II n-a intrat pe mina legionarilor, care au tras in trenul ala ca la nunta.
Adica Mihai, fiul nenorocitului de Carol II, se intoarce in tara, dar nu de dragul romanilor si nici al Romaniei, ci de dragul proprietatilor coroanei, pe care a pus ghiara de cum s-a repatriat si Ponta vorbeste de regaliate?
Adica acelasi Mihai a fugit ca un nenorocit, lasindu-si tara pe mina criminala a rusilor si Ponta vorbeste de regalitate? Romanovul Nicolae, Tarul Rusiei, n-a fugit din calea bosevicilor, desi a avut posibilitatea. Dar s-a sacrificat, atit el cit si intreaga lui familie pentru ca nu putea sa-si lase tara sa moara iar el sa traiasca. Mihai a putut.
Ar mai fi multe de spus, dar imaginile si muzica o vor face mai bine decit mine.
Iata prin ce genocid au trecut romani de dincolo de Prut, in timp ce regalitatea romaneasca chefuia cu Lupeasca.
Iata-i si pe romanii ingenuncheati pe 28 iunie 1940, pe Calea Victoriei din Bucuresti, atunci cind Basarabia si Nordul Bucovinei i-au fost cedate lui Stalin de catre Carol II.
Si iata si o romanca careia-i pasa de tara, de popor si de politica.
VatiClanul Papal 