Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘bar’


                    Intrucit eu n-am cunoscut-o, inca, pe cea care sa stie, ma voi referi la ceea ce se stie, dar nu s-a probat. Simbata am fost la aniversarea unor prieteni, organizata intr-un bar torontez. Barul fiind polonez, s-a dansat in draci, ca asa e la est-europeni. Nu-i vorba, am si mincat, baut si ris cu lacrimi, dar efortul principal a fost depus pe ringul de dans. Asa ca, fara prea multa gargara, am sa va prezint citeva imagini, mai cu blitz, mai fara blitz,  din timpul dezmatului organizat.

Read Full Post »


Alta Cina? Fiti sinceri, vazind titlul, nu-i asa ca v-au trecut ceva fiori prin sira, cam pina jos spre coccis! Ce v-ati spus? „Bai, da’ asta o mai tine mult cu cinele astea? E, uite ca d-al dracu am sa va insel asteptarile. Si atunci, de ce Cina? Cum de ce? Asa usor ati uitat, gusterilor, „Adolescenta” mea ? https://v2valmont.wordpress.com/2009/03/25/adolescenta/. A nu se confunda cu „AdoleSEXcenta” https://v2valmont.wordpress.com/2009/04/27/adolesexcenta/ , care desi a fost tot a mea, avusese loc cu mult inaintea Cinei. Dar de ce Cina cea de spaima? Pai pentru ca stateau toti cu morcovu-n cur, la figurat, la propriu nu i-ar fi deranjat, ca nu cumva sa-i descopere potera ceausista.  Dar ar mai fi un motiv pe care am sa vi-l redau in cele ce urmeaza. Acesti poponarii, la care ma refer, erau toti pe la vreo patruzeci de anisori, scoliti si simpatici foc. Or mai fi fost si altii la fel de simpatici, ca doar nu erau astia singurii bulangii ai Bucurestilor, dar astora le placea sa frecventeze baruletul din Cina. In restaurant, care se afla à côté, nu-i vazusem niciodata vinturindu-si tirtitele, poate si pentru ca acolo era mai greu sa-si faca noi cunostinte, cunostinte din regnul lor. Dar vezi ca barul respectiv, devenise si tinta noastra, a bulevardistilor cu vederi heterosexuale. Of, ce ma-nebuneam dupa locul ala, dar nu din cauza de bulangeala! Aia pot spune ca e una din cladirile care mi-au ramas la suflet. Seara, inainte de restaurant, intram mai intii in bar, care se gasea la etaj, chiar cum urcai scarile largi de marmora. Ca spatiu nu se compara cu barurile din Athénée Palace si nici nu era la fel de elegant, dar era intim si mirosea numai a parfumuri scumpe si tigari fine. Cum intrai, pe stinga era barul de lemn masiv, lung pina aproape de ferestre, ferestre imense care dadeau spre Palat, iar pe dreapta, mese joase cu fotolii si canapele. Cind ajungeam noi, de obicei in jur de sapte seara, baietii cu rozeta penetrata erau deja acolo. Frecventind acelasi lacas „de cult”, ajunsesem sa ne cunoastem si sa ne si vorbim intr-un mod cit se poate de amical. Ce-i deranja cel mai mult, era atunci cind nu-i tratam cu respectul cuvenit unei doamne. De fapt forma de salut era invariabil, „sar’mina!”. Un alt ceva care-i deranja extrem de mult, erau prospaturile. Nu obisnuitele localului, ci alea cu care mai apaream noi, din cind in cind. Nu stiu daca era gelozie sau pur si simplu teatru bulangistic, dar daca era teatru, era bine jucat. In orice caz, atitudinea ostila pe care o abordau la vederea „intruselor”, era de-a dreptu hilara. De fapt si tipele se amuzau, facindu-le jocul, instruite fiind in prealabil de noi. Daca din neatentie se gasea vreuna sa riposteze, n-o mai spala toata apa de la robinetul barului. Erau de-o rautate…sa-i zic feminina? Ha, ha, glumesc, dar oricum, faceau ca visele rele, pizduind-o  si curvindo toata seara, pina cind tinta, plictisita si agasata parasea cimpul de lupta, urmata de un alai de invective, care mai de care mai originale. Dar gelozelile astea feline nu se manifestau doar impotriva concurentei feminine. Intr-o seara apare un oarecare, cu penis intre picioare si s-aseaza la bar, ca mesele ne apartineau in totalitate. Noua si pederastilor. Una dintre…bulangii nostri ne spune „Mmmm, ce mi-as trage-o cu asta, ai vazut ce unflati ii stateau pantalonii?” Precizez ca baiatul era la vreo 50 de primaveri. Dar pina sa ajunga „fata” noastra la bar,  o „alta” se si repezise asupra prazii, care habar n-avea ce i se pregatea. E si uite cum se trezeste victima inpresurata de poponari. Parca era un documentar de la Tele-Enciclopedia cu hiene la vinat in Serengeti. La inceput s-a discutat pe pitici, asa ca n-am prea prins nimic din zbor, dar cind tipul, enervat, a ridicat putin tonul, ne-am dat seama ca spectacolul statea sa explodeze. Nu cred ca are rost sa va redau intregul monolog anatomic, care redusese tinta, la o tacere absoluta. „Ce mai hodorogule, nu suntem destul de bune pentru tine, lingea-ne-ai scoica, de amarit! Sau tu esti d-ala care prefera sa dea bani la tirfe? Uite al dracu taranoi! Pai tu ai ajuns sa ne spui noua sa-ncetam, curvar ordinar? Ce credeai tu mai, clei de oase, ca ne-am fi tras-o cu un pirlit ca tine?” Si inca multe alte dulcegarii, pe care nu le mai reproduc. Dar lovitura de gratie acum urma sa vina. „Fata” noastra spunindu-i colegei, in gura mare: „hai draga, da-l in pizdele ma-sii de homosexual!” In momentu ala, parca si muzica din bar se oprise stupefiata, asta fiind un termen evitat cu mare grija de noi toti, tocmai pentru a nu le irita pe „fetite”. Pe de alta parte, cred ca era pentru prima oara in anale (!) cind un homosexual acuza pe altcineva de homosexualitate. Tacerea stinjenitoare a durat insa doar citeva secunde, dupa care valul hohotelor de ris a dat navala afara, pe usa barului, inundind restaurantul si scarile, pina la parter. Omul la inceput a zimbit incurcat, pe urma a ris cu pofta, dupa care, insa,  a dat pe git paharul, a platit si s-a dus dracu. E, acum v-ati prins de ce-i spun Cina cea de spaima? Si tineti cont ca asta era doar o singura intimplare, in noianul de zilnicarii incredibile. Daca ma gindesc mai bine, n-ar fi exclus ca asta sa fi fost motivul pentru care frecventam cu devotament barul din Cina, semnindu-i zilnic condica imaginara.

Read Full Post »

„Fragil”


Inainte sa-l primesc ma tot intrebam, „ce sa fie, ce sa fie?” In fine, joi dupa amiaza, pe la ora 18, ca sa fiu exact, tiiirr la usa. Deschid si-mi apar in prag doi jamaicanii uriti. „Yes?” zic. „Man, we brought the bar” zic ei.  Aha, deci asta era! Eu imi exprimasem dorinta de-a poseda un bar pentru basement, dar nu stiam ca se va intimpla asa curind si prin surprindere. In fine, le-am spus tuciuriilor unde sa-l asambleze si sa-l aseze. Numai ca in procesul transportului, unul din urmasii lui Marley, care probabil n-a vazut inscriptia de pe box, desi era mare si rosie, a trintit putin topul, care ca si restul jucariei, era din sticla. Cum sticla nu se-ndoaie, s-a spart. Singurul lucru amuzant in acest incident a fost dialogul dintre cei doi, care erau de-un calm de parca se rupsese virful la creion. „Man, this was a heavy mother fucker piece of glass” „Ya man, now is a piece of shit. Call that fucking pum pum and go get an other one!” Norocul meu e ca era ambalat bine, altfel driveway-ul ar fi fost inaccesibil. Ma rog, au sunat-0 pe pum pum („pi#da” la jamaicani) de la  magazinul respectiv si s-au dus amindoi taunii sa-mi aduca alt top. De data asta se pare ca au reusit sa citeasca „Fragil”-ul de pe box, ca n-au mai fost inregistrate evenimente deosebite. Pina la urma, cu chiu, cu vai, au reusit sa-l si asambleze si sa-si ia talpasita. Ramas singur cu obectul, l-am aprovizionat si bibilit ca s-arate competitiv la petrecerea de simbata. Iar simbata la petrecere, a fost admirat de intreaga suflare. Ba unii care in loc sa sufle, sug, s-au asezat in julul lui pentru a-i face safteaua. Pe Pirat l-am investit cu functia de barman, asa ca totul a decurs si curs prin gitlejuri fara eforturi prea mari din partea sugatorilor. In timpul asta noi ceilalti, ca eram fo 40 cu totii, ne-am vazut de topaiala pina spre doua din noapte. O data cu primul sugator rapus de Bahus, au inceput pe rind sa plece, asa ca pe la trei si jumatate am cazut lat, direct in pat, abuzat, maltratat si tocat ca o salata de vinete.

Iata si „Fragil”ul

Read Full Post »