Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘antren’


Ia sa vedem ce draci de Revelion am petrecut eu, gripat fiind.
In primul rind am inchiriat mese la care sa asez 24 de potentiali petrecareti. Zic potentiali intrucit socoteala d-acasa nu s-a potrivit cu cea din tirg, sase dintre ei fiind la fel de raciti ca mine.

 

SONY DSC

Evident ca si lower level-ul fusese aranjat pentru dans si dezmat, numai ca pina la urma dezmatul s-a redus la fo ora de dans la care au participat doar valizii.

Apoi au venit „petrecaretii” cu care, dupa vreo doua whisky-uri si vrajeala introductiva, cu „ce mai faci”, „ce bine arati”si alte amabilitati introductive,

SONY DSC

am hotarit, de comun acord, ca poza de grup s-o executam atunci cind inca mai eram sobri. Ca o paranteza, pe perete, de-a dreapta semineului se poate observa maschera dupa care ma ascund in avatar.

SONY DSC

Evident ca n-a lipsit nici traditionala poza cu bradul, care sa ne scoata in evidenta transformarile survenite de la Revelionul trecut. Doar bradul raminind neschimbat, ca de, una-i omu’, alta pomu’

SONY DSC

Dupa care s-a trecut la devorarea preparatelor si la degustari repetate.

Cind pragul dintre ani se apropiase, ne-am adunat in jurul televizoarelor, unii pe sus, altii pe jos

SONY DSC

pentru a-l primi cum se cuvine pe 2016. La cererea telespectatorilor am intrat pe CNN pentru a urmari The Big Apple la el acasa

SONY DSC

Dupa care, cum spuneam, s-a dansat pret de vreo ora, s-a mai mincat si baut si evident s-a mai plecat, fiecare pe la casele lor. Dar intrucit nu s-a reusit ingurgitarea tuturor preparatelor, ne-am reunit din nou pe inserat pentru a continua ce incepusem c-o seara inainte.

E, si cam asta a fost Revelionul meu convulsiv, la care, dpdv strict medical, m-am simtit ca un cur. In rest, s-a ris si petrecut ca de fiecare data. Asa ca pina la urma si noi „gripatii” am uitat de suferinte.

 

 

 

Read Full Post »


                    „Medieval Times” e un lant de restaurante la care inca nu ajunsesem. Nu pentru ca n-as fi avut timp, dar cind am auzit ca se maninca cu mina, ca pe vremea vikingilor, mi s-a cam taiat pofta. Oricum, avind un musafir si dorind sa-l distram, ne-am hotarit sa bagam si ceva amuzant. Si nu ne-a parut rau. E drept ca pretul pe care-l platesti e destul de piperat pentru haleala servita, dar luind in consideratie spectacolul si in general antrenul care ti se ofera, pot spune ca iesi in cistig de pe urma acestei experiente.

                    Sala se prezinta ca o arena de hockey  in care gheata a fost inlocuita cu nisip si care are numai vreo patru-cinci rinduri de scaune, all around. Urmatoarea deosebire, e ca in fata scaunelor sunt mese lungi la care esti servit, din pacate, doar cu un menu fix. Mai intii o supa de rosii, apoi o jumatate de pui si vreo trei coaste de porc. Totul culminind cu o placinta. In fine, dupa cum spuneam, organizaea se doreste a fi cit mai medievala cu putinta, asa ca tacimuri, canci.

                    Dar sa lasam potolul la care, ai dracu zgirciti, n-au inclus si bautura. Asta se cumpara separat si nu venea in carafe, ci in sticlele lor de dupa 2000. De fapt nici pocale n-aveam, dar ne-am descurcat si cu paharele epocilor moderne. Spectacolul a fost insa reusit si antrenant. Au bagat la un moment dat si un numar de echitatie, care desi n-a fost la nivelul scolii vieneze, a facut totusi senzatie. Nu va mai spun ca au facut demonstratie si cu un soim, care zbura  prin toata sala, razant cu capetele noastre. Il puteti vedea intr-una din poze, daca va uitati cu atentie pe nisip.

                    Dupa cum veti observa in imaginile de mai jos, ni s-au dat coroane de diferite culori. Fiecare culoare era reprezentata in turnir, ca asta s-a petrecut, de cite un cavaler, knight, mai pe saxona. In fine, au fost mai multe personaje printre care un rege, fi-su, nora-sa, naratorul si asa mai departe. Toti prevazuti cu costumatii ale epocii respective, incluzind armuri si coifuri, dar si cu microfoane, ca arbitrii la fotbal, pentru a le putea fi auzite replicile. De fapt armurile chiar le erau necesare intrucit au distrus mai multe lanci destul de groase in turnirul pe care l-au executat si care mie mi s-a parut destul de periculos. Evident ca au fost si altfel de competitii in care s-au intrecut cei sase knights si la care toata asistenta zbiera cit o tineau bojocii. Nici noi nu ne-am lasat mai prejos, urlind pentru knight-ul nostru si adresindu-le cite un „you suck!”,  adversarilor. Unde mai pui ca la bancile din spatele nostru, noi fiind in primul rind, am avut bafta sa ne-nvecinam cu o droaie de copilandri, intr-o verva nebuna si care ne-au mentinut tonusul extrem de ridicat.  Tot spectacolul a tinut vreo trei ore, dar pot sa va spun ca n-am simtit niciun moment dorinta de-a pleca. De fapt am ris de ne-am stricat, printre paharele de rubiniu, care ne dezlegasera limbile de nici friul nu le mai putea-nfrina. Mentionez ca de baut am baut doar eu si cumnatul, dar se pare ca a fost suficient. In orice caz, ca sa-l parafrazez pe Mel Brooks, „it’s good to be king!”

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Read Full Post »

Chef


                    Sa ne-ntelegem! Nu ma deranjaza trecerea timpului, ci doar irepetabilitatea lui. Nu, nu va imaginati ca mi-as dori sa retraiesc vreo spitalizare sau vreo boala lumeasca, dar cind vine vorba de petreceri, chiar le simt lipsa celor de demult. Nu a petrecerilor in sine, cit a frecventei cu care se intimplau. In fine, asta e, si-o iau ca atare, ca doar nu exista alternative. Ieri la petrecere a fost exact ca pe vremuri, diferenta e ca pe vremuri o tineam langa, ca alte griji n-aveam. Unde mai pui ca unul dintre invitatii de aseara, si-a trait tineretile cam in acelasi mod si in aceeasi perioada. Ba as zice, cu mult mai tumultos decit mine, intrucit eu am avut de pierdut vreo cinci ani cu facultatea, el, nu. E si uite asa ne-am amintit de Snagov, de arabi, de fete, de „colegi”, de discoteci, restaurante si bairamuri. Va veti da seama din poze, la cine ma refer. Lasind insa amintirile comune, sa mai spun ca aseara petrecerea a fost la inaltimea pregatirilor. Toata lumea a venit chitita pe baute si distractie, asa ca participarea a fost totala si fara rabat. Am sa incep prin a va prezenta citeva pregatiri, dupa care voi insera imagini din „dezmat” si vreo doua imagini cu surpriza serii. Daca as sti cum sa procedez, as atasa si-un clip, dar intrucit nu mi-a reusit incercarea, ma voi rezuma la acele instantanee.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Read Full Post »