Aseara tirziu, „Academia” si-a desemnat „academicienii”. Spectacolul, in sine, a fost in nota obisnuita a spectacolelor americane, adica foarte bine organizat si cu o montare de exceptie, desi poate prea tehno, pentru unele gusturi. Dar daca e sa ma refer la protagonisti, lucrurile stau putin mai diferit si in oarecare contrast cu aspectul general.
Una din concluzii ar fi ca negrii incearca sa fie albi, iar albii incearca sa se comporte ca negrii. Daca in privinta primilor nu avem a ne mira intrucit e binecunoscut rasismul in rindul negrilor, care se outosegregheaza in caste, functie de cit de deschisa le e culoarea pielii, in privinta albilor chiar nu pot gasi o explicatie plauzibila. In fine, probabil lipsa culturii a dus si la disparitia identitatii culturale, ceea ce poate avea si-o latura pozitiva in ceea ce priveste identitatea sociala.
Un alt fenomen pe care nu reusesc sa-l inteleg si sa-l asimilez, e tinuta. Contrasul intre sexe, in ceea ce priveste tinuta vestimentara este izbitor. Daca femeile abordeaza tot felul de creatii ale marilor case de moda, barbatii sunt imbracati ca aia care spala parbrize in intersectii. Bocanci, tenisi, nadragi mizerabili, tricouri chinezesti si cite o jeaca roasa si ponosita. Nu spun ca trebuie sa apara in fracuri, dar nici ca de la schimbat uleiul la masina. Tinuta asta de cersetori chiar n-o pot intelege, cu atit mai mult cu cit e intr-un contrast izbitor cu tinutele partenerelor de scena.
Cum spuneam, spectacolul per total a fost bine organizat, cu performante reusite. Reusite cu o singura exceptie, Justin Bieber, care a cintat ca un cur dupa o oala cu fasole. Sincer sa fiu, ma mir ca saracul adolescent nu s-a cacat pe el, la cit s-a scremut sa scoata la capat un cintecel penibil, pe ale carui note le-a maltratat in fel si chip. Iata-l pe inculpat
Dar pentru a nu va lasa cu un gust amar, iat-o si pe Lopez intr-un recital de forta
O alta penibilitate a serii a fost Nicky Minaj, care a vrut sa se dea doamna pe tocuri, impiedicindu-se in ele si reusind cu greu si numai ajutata sa ajunga din stinga-n dreapta, fara sa dea cu curul de podea.
Si in sfirsit, ultima mentiune, ar fi faptul ca dulcica Taylor Swift a pus mina pe vreo 3 awards, tot atitea cit si Adele, ceea ce mi se pare firesc, considerindu-i talentul de interpreta si compozitoare.
Dar uite ca azi e luni si Minaj poate sa stea si s-o freace, in timp ce eu va trebui sa o iau agale spre serviciu si asta mi se pare, pe cit de real, pe atit de nedrept. Fucking Mondays!
VatiClanul Papal 