Feeds:
Articole
Comentarii

Anunțuri


by papa

Chiar asa, pe cite?

60, 70, 80 sau poate 90?

Nu, cu 90 de primaveri iti poti cumpara direct o iarna,

Ca sunt multe pe tejghele,

Dar cine sa le cumpere, reci si respingatoare?

Intrebam, doar asa, pentru ca ma bate gindul

Sa-mi scot toamna la mezat.

Nu, nu spun ca acum ar fi de aruncat,

Caci ia priviti-o! Nu-i asa ca e atragatoare?

Si ma gindesc ca unii poate chiar si-ar dori-o, mai mult ca mine.

Dar n-as vrea sa-mi iasa vorbe,

C-o scot in tirg sa ma capatuiesc.

Nu, sincer, nu sunt nici pe departe din neamul evreiesc,

Cind vine vorba de anotimpurile vietii.

As da-o pe te miri ce, acolo, poate pe 30, 40 de primaveri.

Ce spuneti de-asa un chilipir?

Cum, niciun amator?

Bine, atunci, desi ma mir,

Poate pe 20?

Nici 20?

Dar 10?

MmmDa! Inteleg.

Ati da-o, cred, la schimb sau poate-ati lua-o,

Dar numai la pachet, daca v-as da si 10, din primaverile mele.

Stiti ce?

M-am razgindit.

Acum observ ca dupa un colt de ger,

Se-arta, timid, o alta primavara.

Desi e drept, e inca frig pe-afara.

Cu toate astea n-am s-o pun la pastrare,

 Ca toamna sa-mi rascumpar,

Caci intre timp,

M-am apucat sa mi-o traiesc, in schimb.

***

 

 

Cum ar fi, daca ar fi?


Pe la teveurile canadeze umbla, mai nou, o reclama cu un tatuat care frige un ceva pe BBQ si baga ca garnitura o fasole boabe dintr-o cutie de Bush’s. Linga el e un ciine haios, cu ochelari de soare pe bot si cioc de capra, asteptind ca masa sa fie servita. In fine, tatuatul spune nu stiu ce, ca nu m-am ostenit sa-l ascult, iar ciinele-i raspunde ” dude, I like this wild side”

Pornind de la reclama asta, care sa mor daca am inteles-o, m-a strafulgerat un gind. De fapt au fost mai multe, dar pe unul singur l-am retinut. Si anume, cam cum ar fi daca am putea discuta cu animale, pesti, pasari, reptile si insecte? Ma refer la vorbirea articulata, nu la sunete, tipete si ciripituri. Adica sa presupunem ca toate „necuvintatoarele” ar fi capabile sa vorbeasca-n engleza si ca ne-am putea intelege cu ele si ele intre ele. Oare atunci le-am mai vina? Le-am mai minca? Le-am mai tine in custi, colivii, acvarii si gradini zoologice? Cam cum ar fi sa auzi „ajutor, obsedatul asta vrea sa-mi ia gitul!  criminal nenorocit!” sau  „da-mi ba drumu din colivia asta, alta distractie nu ti-ai gasit, imbecilule?” sau „iar ma scoti ba la munca, fii-al dracu de trintor imputit!” sau ” de ce dai ba cu biciul, dati-as bot si tie si lu nevata-ta? ” sau „ce va zgiti ba, n-ati mai vazut animal, animalelor!” Ar mai fi si altele, dar cred c-ati prins idea.

Care ar fi oare relatia om-animal in eventualitatea ca ne-am putea conversa cu ele, asa cum ne conversam intre noi? Oare animalele de orice fel, ne-ar mai hali sau s-ar mai hali intre ele? Cum ar fi sa asisti la discutia intre o pisica si un soarece, cind pisica si-ar dori sa-l devoreze? „O sa te maninc, focar de infectie ce esti! „; „Minci p#!@, timpito, ce-s prost sa stau!?”

Nu stiu voi, dar eu cred ca ar fi extrem de interesant sa-i aud certindu-se, injurindu-se, balacarindu-se. Cel putin tintarii si mustele, pe care in mod sigur am continua sa-i asasinam, cred ca s-ar vaicari toata ziua cam cum se vaicaresc evreii de holocaust.

Dar oare masculii le-ar mai face curte femelelor dansind ca idiotii, sau ar baga tot felul de vrajeli verbale, asa cum facem noi, ca sa-si asigure si ei o babardeala? Ca de babardit probabil c-o vor face tot pe unde apuca, ca nu vad cum vorbitul le-ar putea genera oarece pudoare comportamentala, ei neavind vreun cod al bunelor maniere.

Si inchei cu o comunicare sexoasa, fara cuvinte, de care si noi suntem capabili, nu doar animalele. Ba as zice ca la cum se misca astia, nici nu cred ca mai au nevoie sa si-o traga.


*

-Te vad imbujorata 

Si parca fisticita.

-A, nu, nu-ti fa probleme,

In flirt sunt ruginita.

-Chelia-mi straluceste?

-Nici n-am bagat de seama.

-Si-ti vin doar pin-la tite…

-Te vad, dar esti de firma

Si scump, de buna seama.

-Dar nu mai sunt nici tinar,

Ma simt cam demodat.

-De moda-ti arde tie,

Sau sa ma ai la pat?

Ca sa-ti spun drept, acuma,

Imi sunteti toti de-un fel,

Chiar de arati ca dracu,

Ce-ai sfint,  e-n portofel.

***


Doamnelor, domnisoarelor si domnilor, care va considerati doamne, va doresc un 8 Martie cu flori, sampanie, flirt si declamatii intime la ceas de taina!

Get wild!

 

Utilitatea inutilului


De multe ori se spune despre un anumit ceva ca e inutil. Ca e o actiune, un gind, o persoana, un mesaj sau orice altceva, in momentul in care e etichetat ca inutil, ça veut dire ca nu e folositor. Ca nu produce, ca nu creaza, ca nu aduce nimic nou si bun, ca e degeaba. Dar eu va jur ca nu-i asa. Tin minte cind eram adolescent, auzeam citeodata „ba, e inutil efortul, la asta nu tine”, cind de fapt tinea si a tinut.

Asa ca, daca e s-o analizam la rece, la foarte rece si la fucking cold, ne dam seama ca inutilitatea este doar un punct de vedere care in cele mai multe cazuri e lipsit de obiectivitate. Tot asa cum si obiectivitatea este la rindul ei un subiectivism, dar de grup.

Spun asta pentru ca vedeti voi, desi un ceva iti poate parea inutil, in realitate e posibil sa nu fie. Aici se spune ca „one man’s trash is another man’s treasureNumai ca eu nu asta afirm, ci merg mai departe si spun ca „one man’s trash could be same man’s treasure” care e, zic eu,  mult mai temerara.

Dar pentru a nu mai lungi bla bla-ul asta agonizant, vreau sa spun ca un Tour Eiffel a fost o constructie controversata intrucit colosala investitie nu putea fi justificata, la vremea respectiva, in niciun fel. Si uite ca totusi, acel maldar de fiare a ajuns un simbol si poate cel mai cunoscut in intreaga lume. Este el util? Nu si Da. Ca Parisul poti sa-l vezi si din avion sau de pe vreun bloc mai bloc. Vorba e, cine dracu-ti va plati 17  euro sa ti se urce pe terasa blocului? Nimeni, pe cind Le Tour Eiffel e vizitat anual de 8 milioane de turisti care sunt dispusi sa cheltuiasca acea suma de bani doar ca sa se urce-n virf. Valoarea economica a acestei inutilitati a fost estimata la fabuloasa suma de 435 miliarde de euro, ceea ce nici Eiffel nu visase cind l-a proiectat si construit. E, cum vi se mai pare, francezilor? La fel de inutil? S-ar parea ca nu, desi daca facem abstractie de turism si souvenir-uri, pare al dracului de inutil.

Dar hai sa va arat o alta inutilitate care e si mai si decit turnul Parisului. Ii spune Kyaiktiyo Pagoda si e construita pe un ditai bolovanul care sta intr-un echilibru nefiresc. Asta e undeva prin Burma si localnicii spun ca acest cataroi a fost scos de Budda din funduri de ocean si urcat in creierul muntilor, asa, ca n-avea ce face. Ba mai mult, tot Budda s-ar face raspunzator si de mentinerea lui in echilibru. Asa o fi, ca daca duhul sfint lasa evreici bortoase, de ce n-ar executa si Budda o traznaie, ca doar sunt in competitie. Dar dupa cum vedeti, bolovanul a fost deja placat in totalitate cu aur. Aur care e produs manual in foite foarte fine pe care credinciosii le cumpara si le lipesc pur si simplu peste celelalte foite lipite de altii pe Golden Rock. E un fel de ofranda adusa aluia care le-a urcat cataroiul pe stinci.

Si hai sa spunem ca legenda-i legenda si bolovanul e acolo din motive de natura, nu de Budda, numai ca budistii n-au fost multumiti doar cu atit. In semn de omagiu adus acelui Budda, au trintit si o pagoda in virful pietroiului care pare ca sta sa se pravale. E pagoda aia inutila? Pai cam este, ca nu-i de vizitat, ci doar de admirat. Cu toate astea uite ca e unul din punctele cele mai vizitate din Burma si care atrage zeci de mii de turisti. Asa ca din punct de vedere economic si evident, religios, pagoda cocotata pe bolovan devine extrem de utila.

Si nu stiu cum, dar Budda nu s-a rezumat doar la acest bolovan. Se pare ca tipul facuse o pasiune din caratul asta, intrucit in lumea buddista sunt mai multe pietroaie de genul estuia. Iar budistii au facut o datorie sau obligatie din a construi pagode aurite sau aiurite, depinde din ce punct de vedere privesti fenomenul, in virful acestor cataroaie gata sa se prabuseasca. Alaturat pun si o alta pagoda birmaneza, care nici asta nu cred ca poate supravietui unui cutremur de 5 grade.

 

56131cefccdceee69a74cae0706e1c19

 

golden-rock-kyaiktiyo-pagoda-burma-myanmar-2
15280748518_78ca4c0b0f_bdsc_0694

 

 

15148131582_0b0c489408_o