Drumul zilei catre noapte

Sau „ce-am fost si ce-am ajuns”. Bai, ca eu va spun, daca aveti posibilitatea de-a nu imbatrini, n-o scapati. Dar nu cu operatii estetice, ca niciun estetician din lume nu va va face sa aratati si sa va simtiti ca cea din stinga cind veti avea virsta celei din dreapta.

Si acum pe bune, la ce ajuta imbatrinirea asta? Adicatelea, de ce sa nu traiesti 90 de ani tinar si cind o fi sa dai coltul, sa arati ca stinga? Ce rost au smochinirea, subrezirea, girbovirea, atrofierea, albirea si senilitatea? Pe cine ajuta si cum? Ca eu, din cite vad, se poate muri si fara ele. Numai ca acum, fara ele se moare la 20-30, nu la 90, asa cum as dori eu si alte miliarde.

Nu stiu voi, dar eu consider ca suntem un proiect nereusit caruia nu i-as fi dat nota de trecere. Eu l-as fi lasat corijent pe Barosan si chiar repetent daca nu reusea sa-ncropeasca o fiinta umana intr-un mod uman. Ca ce ni se intimpla noua, odata cu trecerea timpului, numai uman nu poate fi numit. Cum o fi trecut asta clasa, n-am idee. Pe pile si pe spaga, probabil, ca doar suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui.

Asta e un lucru care-mi repugna. Bai, ca daca nu te duce capul la biologie, las-o-n draci altora mai mintosi ca tine. Ca adica de ce muntii, padurile, lacurile, izvoarele, soarele si Luna sunt frumoase pina se naruie, numai noi trebuie sa ne depreciem inainte de disparitie? Asta ar insemna ca se putea, dar nu s-a vrut.

Dar cui sa te plingi? Ca asta se da si sef si calfa. El centreaza si tot el da cu capul. As zice c-am avut ghinion sa ne conceapa un nepriceput. Ca ia ginditi-va cum ar fi fost sa fim tineri si-n stare de functionare timp de vreo 90 de ani. Nu-i asa ca ar fi fost mult mai uman si mai minunat decit ceea ce ni se intimpla? Ar fi fost. Ce bairamuri, ce babardeli, ce viata! Pele inca ar fi jucat fotbal, Magdalena Popa ar fi continuat sa baleteze, Biden ar fi fost tot prost, dar cu mintea-ntreaga, eu n-as fi fost nevoit s-o bag pe mama intr-un camin pentru seniori si tot asa. Numai avantaje.

Dar spre surprinderea mea si poate si-a altora, la Bucuresti am auzit o sumedenie de „doame fereste!”, fereasca domnul!”, „sa ne pazeasca dumnezeu!” si alte d-astea, cind venea vorba de virus. Problema e ca nu le-am inteles rostul, atita timp cit aceleasi persoane sustin ca Barosanul ar fi singurul la butoanele omenirii si cel care da OK-ul la tot ce ni se intimpla. Evident ca din multimea inventatorilor de demiurgi voi auzi refrenul binecunoscut „e pedeapsa divina pentru raul de care se face vinovata omenirea”. Numai ca in acest caz, de ce crapa oameni nevinovati in timp ce conducatorii virusului prin lume crapa de sanatate? Mi se pare doar mie sau treaba e bramburita, de-a-ncurulea si ca dracu?

Dar in fine, cu „inventatorii” nu poti argumenta ca ei le stie pe toate si atunci, la ce folos? Asa ca, ce-ar mai fi de facut? Poate doar sa speram ca ne-o concepe altul mai stiutor intr-ale biologiei atunci cind ne-o veni rindul la reincarnare. Deocamdata as zice ca asa a fost sa ne fie drumul zilei catre noapte.