Venaliza pe text

Inainte de-a incepe, as vrea sa fac o precizare, pentru scrupulosi. Nu am putut intitula pamfletul de fata, „analiza”, pentru ca nu contine nimic anal. Venal, da, si de aceea, „venaliza”, termen nou pe care-l introduc cu aceasta ocazie, direct in limba romana.

In postul trecut am amintit citeva afectiuni vizuale ale barbatilor, in estimarea doamnelor. Astazi, am luat-o pe ultima si-i voi trinti o venaliza pe text, pentru ca mi se pare a fi un abuz verbal la adresa celeilalte jumatati, ceva mai batave.

Si-o s-o iau ca Aldus, plictisitor de gospodareste.

Zice Similea:

De ce te uiţi la mine cu ochi străini şi goi?

           Ce s-a-ntâmplat cu tine, ce s-a-ntâmplat cu noi?

Îţi spun cuvinte tandre dar nu le mai auzi

Şi nu mai vezi obrajii de lacrimi calde uzi

Pai bine, Angelo, daca doreai priviri autohtone, de ce ti-ai luat olandez? Pai ce sa faca asta, sa te priveasca romaneste? Transplant de ochi? Si asculta la mine, ochiul nu e gol, contine umoare apoasa. Da’ daca chiuleai de la orele de anatomie, de unde dracu sa stii? Ca si cind nu chiuleai, in loc sa fii atenta la predare, te frecai pe sub banca cu Marius Teicu, ca si alaaa ….

Asa ca nu s-a-ntimplat nimic cu olandezul sau cu voi.  Incearca mai bine „Ce s-a-ntimplat cu mine, de va vreau pe-amindoi?” Ca doar ti-o trageai si cu Piersic, in the same time. Nu c-ar fi ceva rau, dar de ce sa-l bestelesti pe batav cind musca era pe caciula ta?

Ii spui cuvinte tandre? Pai acum, Angelo? Acum? Cit sa te mai rabde, oricit ar fi el de olandez? Ca-ti turuie gura ca teava de esapament. A Trabantului.  Si cu lacrimile las-o mai moale, ca nici tu nu crezi ce spui. Lacrimile erau destinate lu’ Piersic, ca dupa ala erai lesinata, asta o stiu din spusele tale.

E mult de când pe frunte nu mi-ai mai pus cununi

Din stelele pe care vroiai să mi le-aduni

Iar mâna ta fierbinte cu degete subţiri

Prin pletele bălaie tu nu mi-o mai prefiri

Pai daca nu mai esti premianta, ce draci de cununi sa-ti puna? Auzi la ea „cununi de stele”! Pai asta-i vrajeala, tzatzo, da’ uite c-ai halit-o cu galaxii cu tot. „Mina fierbinte”, „lacrimi calde”, hello, duduia, aveai bufeuri sau ai terminat Energetica, in comuna 1 Decembrie? Si aia cu „degete subtiri” sa i-o spui lu’ mutu (adrian), pai ce, Jan al tau era vreun Rubinstein?

Tot timpul îţi e gândul decât la o nălucă

Întoarce-te la mine şi las-o să se ducă

Nălucile-s ca roua care dispare-n zori

Şi pier aşa cum piere mireasma unei flori

Bre, tanti, „decit” se foloseste numai la inceputul frazei sau in constructia unei negatii sau a unei comparatii de inegalitate. Asta daca nu vrei sa se stie c-ai chiulit si la orele de romana.

Si stai sa ne-ntelegem, tu-i spui aluia sa lase dracu naluca, tu fiind o naluca pentru Anna Szeles. Adica cu ce era naluca aia mai naluca decit tine. Ca dupa cum vad, tu erai si naluca si nauca.

Eu sunt copacul tare de care te-ai ţinut

Când vânturile vieţii adesea te-au bătut

Şi vrei să schimbi copacul cu-un mac firav, plăpând,

Pe care orice boare îl scutura trecând

E uite, aici nu te contrazic, doar ca „una-i omu, alta-i pomu”. Si din ce spui, rezulta ca esti rigida, de neclintit si otova, exact ca un trunchi. Pe cind macul… Ehe, macul e si-mbujorat si flexibil, vorba poetului, „mladie-i ca un spic de griu” Pai si atunci, daca tu ti-ai pierdut flexibilitatile, ce vina are macul? Iar in privinta spijinului, cred ca mai mult te-ai sprijinit tu pe el, timp de 17 ani.

Nu vreau să-ţi mai vad ochii acum străini şi goi

Nu vreau să se strecoare o alta între noi

Îmi spui că n-ai puterea nici să renunţi la ea

Şi-mi spui că nici de mine să te desparţi n-ai vrea

Nu vrei, dar ca tu te strecurasei intre Anna si Florin, era OK. Brava, Tantzo, frumos iti sade!

Iar ce-ti spunea Jan, probabil ca-ti spunea si Piersic, da’ pe invers „nu pot sa ma despart de ea si nici sa renunt la tine”. Era ca la Electrecord, stereo.

Dacă-i aşa, iubite, atunci rămâi cu bine

Cu toate c-o să-mi fie nespus de dor de tine

Dar lacrima luminii îmi va topi mâhnirea

Şi voi uita de tine, şi-ţi voi uita iubirea!

Aha, ai pus picioru-n prag. Bun, dar in care din praguri? Exista o „lumina” in viata ta si tu o tot dadeai cotita cu macii. Lacrima ai pus-o la deruta, crezind ca mai prostesti pe careva, dar te-au citit amindoi. Si olandezul si conationalul. Adica ce iubire a fost aia care se uita de cum te-a penetrat „lumina”? Te lamentai ca e strain in priviri, cind tu aveai ochi numai pentru Marele Blond. Cataveanco!

Dar, in pofida acestor inadvertente premeditate, melodia e OK si-o mai cinti si bine, spre satisfactia celor care te-au placut de-a lungul carierei. Si n-au fost putini.