Astazi eram in curul uneia … la stop, bey, c-o facem la stinga, pe Eglinton. E si cind se-nverzeste sageata spre stinga, pornim amindoi. Numai ca doamna s-a incadrat regulamentar pe prima banda, iar eu, neregulamentar pe a doua, ca aia se misca mai bine bifurcindu-se-n doua dupa vreo 50 de metri. Asa ca dintr-o pedala am fost in rind cu tipa respectiva, care dorea sa intre si ea pe banda din dreapta, dar din cauza mea, n-a mai apucat plus faptul ca in spatele meu aparusera alte masini. Dar pentru ca mi-am dat seama, am incetinit, lasind-o sa treaca in fata mea, ca n-am convingeri musulmane.
Si atunci mi-a trecut prin cap o idee. Bine ca n-a fost glont! Adica tocmai dadusem dovada de oportunism. Altfel spus, am profitat de oportunitatea ivita de-a intra direct pe banda a doua. Ca a fost legal sau ilegal, e un detaliu care nu schimba cu nimic fondul problemei. Si atunci mi-am amintit, desi nu mi se intimpla prea des, ca-n postul precedent i-am amestecat pe mitocani cu sarlatani si oportunisti, punindu-i pe toti la colt, ca fiind cih.
„Pai si cum vine asta, imi dau singur in cap?” mi-am zis in sinea mea, in timp ce apasam acceleratia, ca intrasem deja pe autostrada. Si atunci am inceput sa desfac firul oportunismului in patru pentru a-mi cauta ceva atenuante, ca nu ma puteam lasa bestelit de mine insumi.
Si chiar asa, e oportunistul de condamnat sau in postul precedent am facut o timpenie asezindu-l in rind cu mitocanul si sarlatanul? Acum c-o gindesc la rece, imi dau seama ca n-ar fi, aducindu-mi aminte faptul ca atunci cind vreo cunostinta pierde vreun „tren”, consolarea amicilor consta in „lasa ca trece si sigur se vor ivi alte oportunitati”. Pai asta cum s-ar traduce? Ai pierdut o oportunitate, dar vei avea ocazia sa profiti de cele viitoare. Pai da, dar daca va profita, ce vor spune aceeasi amici? „Io-te-al dracu oportunist, nu scapa nicio ocazie!” Mi se pare doar mie sau suntem chiar ipocriti cind vine vorba de oportunism?
Si nici nu poti spune ca oportunist e persoana care profita de-o oportunitate desi nu e indreptatit s-o faca sau n-o merita. In fond toata lumea e indreptatita sa profite de oportunitatile care se ivesc. Unii poate nu vor sau nu se cred in stare sau n-au cum, dar oportunitatea e acolo si pentru ei. Pentru ca daca stau s-o rumeg (asta nu insemna ca-s bou) as zice ca oportunist am fost si cind am dat la facultate, desi numai de facultati nu-mi ardea mie si cind m-am angajat prima data si cind am plecat din tara si cind am schimbat job-ul cu unul mult mai avantajos si asa mai departe. E adevarat ca in facultate am luat citeva examene, in special cele din R, pe pile. E adevarat ca repartitia am luat-o pe pile. E adevarat ca de plecat am plecat pe rugamintile unei canadience. E adevarat ca job-ul l-am schimbat pentru ca m-a recomandat un … cineva. Bun, am profitat de niste oportunitati care mi se ivisera. Ca e moral sau nu, e de discutat, dar cum spiritul de conservare bate morala socialista, de ce n-as fi profitat de relatiile respective? Mai mult decit atit, toate oportunitatile pe care le-am avut si de care am profitat, le-am onorat. Si atunci in ce consta pacatul de-a fi oportunist? Ca te bagi in fata? Pai toti incearca sau poate nu toti, dar cine tinde spre mai in fata sau spre mai sus sau spre mai bine, incerca in mod sigur si daca ar beneficia si de un impuls, sigur l-ar folosi. E foarte adevarat ca au existat si persoane care au refuzat o pila pentru a obtine un avantaj, dar alea numai in filmele socialismului multilateral nedezvoltat. Pe vremea cind morala tinea loc de caldura si puscaria de opinie politica.
Ca daca ma intrebati pe mine, fara sa consult dex-ul, as spune ca oportunist e cel care profita de-o oportunitate. Si ce-i rau in asta? Sau nu e nimic rau, doar eu am vazut un rau inexistent? Ca nu stiu cum, dar din cite-mi amintesc, a fi oportunist nu era un calificativ cu care sa te mindresti, ba dimpotriva. Pai si atunci cum e? Ca eu as folosi termenul pentru a critica, desi judecind-ul, l-as numi apreciere. O fi calitate sau defect? Sau poate, calitatea de-a avea defecte? Sau poate e defectul altora de-a nu-ti recunoaste calitatea de oportunist?
Nu-i asa ca-i cotoioasa?
VatiClanul Papal 
Varză mi-s emisferele nordice, sudice etc ale creierului meu mic.
Măi, papa! Di ce vrei tu să mă faci să mă perpelesc pe aci şi să am impresia că nu mai pricep nimic? Zi-le la alea şanse şi să vezi ce simplu e.
Tu ai putea fi numit oportunist dacă ai accepta să fii PR la BOR, pe un salariu barosan, de exemplu 😀 nu că ai trecut de pe o bandă pe alta sau că ai primit un job pe pile. Cine spune că ar refuza şansa asta e frate cu copilu’ lu’ Geppetto.
Că una e să ai şansa de a prinde un job bun pe pile sau la recomandare şi alta e să îl prinzi că ai acceptat te miri ce deşi „el se jură că nu fură”. Numai unu e oportunist aici, celălalt e descurcăreţ 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Potecuto, sansa nu puteam sa-i spun ca asta m-ar fi facut chanson-etist, si crede-ma, nu-s vreun Ives Montand, desi un „c’est si bon” as putea ingina si eu. 😆
ApreciazăApreciază
Potecuto, e o diferenta intre oportunitati si sansa de-a beneficia de oportunitati. Pentru ca poti avea nesansa de-a nu beneficia de ele, daca nu esti in locul potrivit la momentul potrivit 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀 😀 😀
m-ai lăsat fără replică!
ApreciazăApreciază
Cum, tu fara replica? Asta e peste poate. 😉
ApreciazăApreciază
Se întâmplă şi minuni 😀
ApreciazăApreciază
Ma faci sa cred in ele, desi n-as fi banuit ca mi se poate intimpla 😆
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eee, abia aia ar fi adevărată minune. 😛 😀
Gata, tac până nu mi-o iau!
ApreciazăApreciază
😆 N-ai cum sa ti-o iei cind ai dreptate 😉
ApreciazăApreciază
Oportunismul „bun” e ca un fel de mimetism 🙂
Ala rau e atunci cand subiectul isi aroga meritele altuia.
ApreciazăApreciază
Oops! N-am stiut ca oportunismul e de doua feluri. Tot asa cum n-am stiut ca arogarea meritelor altuia intra la oportunism? Eu i-as spune, in cel mai fericit caz legal, mitomanie.
ApreciazăApreciază
Am incercat o abordare mai …umana a oportunismului/tului, o analiza swot 🙂
ApreciazăApreciază
Ala rau e atunci cand subiectul isi aroga meritele altuia dupa ce respectivul l-a ajutat/i-a acordat o sansa.
ApreciazăApreciază
Nu sunt convins ca asa e. Ca poate fi catalogat ca profitor, accept, dar nu cred ca poate fi numit oportunist. Ma duc sa vad ce zice dex-ul
ApreciazăApreciază
N-am gasit explicatia ta pe nicaieri, dar totusi, legat de ceea ce ai spus, insa cumva diferit, as spune ca, cei care profita de o miscare populara cu care n-au avut nimic in comun, pentru a-si atinge scopurile personale sunt oportunisti, intrucit au profitat de oportunitatea oferita de acea miscare populara.
Si da, probabil ca si-au arogat ceva din meritele acelei revolte pentru a-si legitima intentiile.
Da, cred ca ai dreptate in cazul asta.
ApreciazăApreciază
Pai daca in loc sa le zicem pile le zicem recomandari, iaca ce politically correct suna :D. Si acum daca tot filozofam pe tema „e bine sa fii rau”, eu zic ca pilele/recomandarile sunt utile si normale. Oricine (sau nah, aproape oricine) prefera sa angajeze un om de care stie ceva la prima, a doua mana (adica vreau sa zic ca nu doar din CV), fie el si prost. Ca prost poate sa fie si cu CV-ul bun, dar daca ii fac unuia un favor de pila/recomandare, (1) il indatorez (imi iese ceva) si (2) daca am probleme cu „recomandatul” in chestiune ma duc la ala sa-i bage suturile in posterior.
Si hai ca m-am nevoit eu sa ma uit in DEX:
OPORTUNÍSM s. n. Atitudine lipsită de principialitate a unei persoane care, pentru a-și satisface interesele personale, adoptă și aplică, după împrejurări, principii și păreri potrivite momentului. – Din rus. opportunizm, fr.opportunisme.
Deci, daca pricep eu corect inseamna ca ai principii variabile in functie de moment si interes. Deci nu prea se pupa cu definitia ta cu a de a profita de situatie.
ApreciazăApreciază
Principiile sunt aceleasi si ma pun pe mine si familia mea in topul prioritatilor, fapt pentru care, daca dau de-o oportunitate, incerc sa profit de ea. (Oportunitate insemnind ca e de bine pentru mine, ca dac-ar fi de rau nu mi-ar fi oportunitate)
Vladen, exista o vorba inteleapta care spune, „mai bine sa-ti ceri scuze dupa ce-ai facut o prostie, decit sa-ti para rau ca n-ai facut-o”. 😉
Revin cu o precizare. Nu stiu daca cel care te recomanda poate fi numit, pila. Recomandarea, in mod normal, presupune ca cel care te recomanda te cunoste si apreciaza. Pe cind pila poate actiona fara sa te fi vazut vreodata la fata si fara sa stie daca esti recomandabil. Pe de alta parte, recomandarea imi suna profesional, pe cind pila suna a trafic de influenta coroborat cu mita, in majoritatea cazurilor. Nu crezi?
ApreciazăApreciază
Gigli, de când lumea și pământul, OPORTUNIST are sens peiorativ. Tipul care face învârteli ca să împuște francul. A beneficia de o oportunitate e cu totul altceva.
În fărâma asta de viață pe care ne-ai povestit-o, cu mult talent, șeful de șantier nu e decât o jigodie escroacă. Tu, o victimă care s-a zbătut nițel să nu fie luat de prost total.
Laic pentru dezinvoltura povestirii, care n-are de-a face cu tema.
ApreciazăApreciază
Ca are sens peiorativ am spus-o si eu, de citeva ori, dar in asta consta nonconcordanta, dupa cum spuneam in ultimul paragraf.
Renato, dragostea mea, ai incurcat borcanele. Seful de santier era la postul precedent iar postul de fata nu se refera nici la el, nici la intimplarea respectiva, ci la o afirmatie pe care o facusem acolo si in care ii amestecasem pe mitocani cu oportunisti si sarlatani.
Ori ma citesti in dunga, ori te-ai emotionat pe tine si mi-ai bagat santieristul la inaintare din greseala. 😆
ApreciazăApreciază
Papa, articolul tău scuză orice politician corupt, care a vândut țara, pe cei care au mizat pe nepotism și incompetență și au distrus visuri, speranțe, viețile alegătorilor, pe orice mafiot mai mic sau mai mare, pe toți traficanții de carne vie și de droguri, pe cei care exploatează sclavi, pe traficanții de armament, pe toți cei care încalcă legea, libertățile celorlați și regulile bunului simț, a moralei pentru a profita de „niște oportunitãți” și a-și atinge scopul mai facil și mai repede. Că e scris așa într-un stil avocățesc care face din oportunist un om cu sentimente și nevoi, care profită și el acolo de niște oportunitãți, un om perfect scuzabil, un om de înțeles.
Nu putem numi chiar orice -„oportunitate”. Și nici nu putem „înțelege” și tolera orice „oportunist”.
De ex tu îi tai fiecare creangă de care se prinde, tragi toate sforile și îi încalci libertățile și drepturile, o îmbrâncești să cadă, o faci la psihic, îi tai voia ei și te crezi un semi-zeu capabil să-i schimbe destinul după cum îți convine ție, dupã planul tãu meschin, spionezi, îi analizezi fiecare punct sensibil, lucrezi miticulos pe la spate pentru că ești ilegal la butoane, otrãvești tot ce poți în jurul ei, că ai această „oportunitatea” și posibilitate de a putea face asta, și apoi îi spui „help me to help you! prinde-te de membrul meu, vreau să te ajut! te iubesc!” și te poți numi fără nici o remușcare oportunist, de exemplu? Sau „bunul samaritean”?
Sau un tip matur și experimentat care agată o puștoiacă de 15 ani care e ușor coruptibilă la vârsta ei, neformată, care nu înțelege orice mizerie din lumea aceasta și care nu are încă cuboștințele necesare pentru a face diferența dintre ce e bun sau rău pentru ea, influențabilă, care încă nu s-a deprins cu toate- naivă, și îi poți ușor vinde drept „iubire” un pachet de perversiuni cu un domn care i-ar putea fi ușor tată și chiar și bunic în alte etnii, îi implantezi un program greșit despre „afecțiune și iubire” pentru că ai această „oportunitate” de a te naște mai devreme și de a fi viclean și rău la suflet? Adică un astfel de om poate fi numit oportunist? El profită de o oportunitate?
Și exemplele pot continua.
Da, e ok să profiți de unele oportunități pe care tu le considerii oportunități dacă aceste oportunități nu încalcă libertățile altcuiva și nu produce haos sau rău altora, astfel încât tu să poți dormi liniștit și împăcat cu tine.
Cred că dacă petreci mult timp în prezența unor oameni răi, la un moment dat vei considera poate că nu ești destul de rău pentru lumea aceasta, prin comparație. La fel cum dacà vei petrece timp alături de oameni buni, vei gândi că nu ești destul de bun pentru lumea aceasta. Oamenii sunt de atâtea culori și nuanțe…
ApreciazăApreciază
Elena, eu nu scuz si nu acuz, gindesc cu voce tare. Atit. Ai o alta parere? Foarte bine, ca doar d-aia suntem de atitea „culori si nuante” 😆
Pe de alta parte, asta dovedeste saracia limbi. Limba care are trebui sa segregheze oportunistul bun de oportunistul nenorocit. Pentru ca daca sustii ca toti oportunistii sunt nenorociti, atunci nu vad care din noi ar scapa pentru ca toti, am fost la un anumit moment oportunisti. Pina si wordpress-ul e o oportunitate, daca stai sa bagi de seama. Asa ca, zic sa inventam termeni noi care sa ne descrie in mod fidel. 😆
ApreciazăApreciază
Ateii care cred că doar o viață avem și asta e, poate că ar trebui să se gândească cel mai mult la grija de a nu le strica nici altora singura viață pe care o au. Crezi că nu se poate trãi fericit fãrã a strica alte vieți pentru a fi tu „mai fericit”. Adicã, unii se comportã de parcă stricând fericirea altora – ar crește ulterior la ei, de parcă fericirea se furã, de parcă dacă ar aduce nefericire altora, ar compensa la ei.
Cred că „ceea ce ție nu îți place, altora nu face”. Adică pe mine nu m-ar deranja dacă altcineva ar intra pe pile undeva. Dar m-ar deranja ca altcineva să nu-mi respecte deciziile, alegerile, libertãțile. Dacã te pui pentru o secundă în locul celuilalt ca și când ție ți s-ar întâmpla ce i se întâmplă lui, brusc parcă înțelegi limitele „oportunitãților”.
ApreciazăApreciază
Elena, viata e o lupta. Si atita timp cit fiecare din noi lupta pentru o viata mai buna, nu vad de ce mi-as face probleme. Altfel spus, daca e in natura noastra sa fim oportunisti, de ce as acuza pe altii de oportunism? Ca unii reusesc si altii nu, e in firea lucrurilor. Nu toti cei care lupta ies invingatori. Iar cei ce nu sunt oportunisti, in conceptia mea, sunt cei care sufera de comoditate, care prefera sa stea cu curul pe coada si care prefera sa se lamenteze in loc sa intreprinda ceva si sa profite de oportunitatile care li se ivesc. Pentru ca oportunismul presupune si a fi intreprinzator, descurcaret, open minded, inteligent, nu neaparat nenorocit si-atit.
E foarte adevarat ca o oportunitate de care ai profitat iti poate deschide calea spre alte oportunitati. Asta n-are de-a face cu ateismul. Uitindu-ma la popi si credinciosi, in general, as spune ca ei sunt mai oportunisti decit ateii. Ei sunt cei care profita de absolutismul credintei respectiva pentru a se deda la tot felul de nenorociri, dupa cum stii foarte bine. De la violuri la torturi si la razboaie. Asa ca las-o mai incet cu ateismul si nu-l mai asocia nenorocirilor de care si voi va faceti vinovati.
ApreciazăApreciază