Papa’s weekly selection – Jimi & Janis

« Bon anniversaire!

Porcu si curcanu »

Papa’s weekly selection – Jimi & Janis

noiembrie 27, 2016 de papagigli

Publicat în propuneri papale | Etichetat janis joplin, jimi hendrix | 13 comentarii

13 răspunsuri

pe noiembrie 28, 2016 la 12:17 am | Răspunde Ivy

Mie vara mi-e dor de ei, cu tequilla in stanga si tigara in dreapta, valurile sa se sparga-n mal si Luna deasupra marii. :)))

ApreciazăApreciază
- pe noiembrie 28, 2016 la 4:15 am | Răspunde papagigli
  
  Wow! Ce fel de imagini creezi! Eu ii ascult in masina. Nu zilnic, dar periodic, atunci cind ma-ndeamna cheful si aseara m-a-ndemnat 😉
  
  ApreciazăApreciat de 1 persoană
pe noiembrie 28, 2016 la 3:31 am | Răspunde Poteci de dor

Mi-am luat pauză de la muncă 10 minute şi n-am părăsit incinta ca de obicei. Am stat şi m-am relaxat ascultând. Fain!

ApreciazăApreciază
- pe noiembrie 28, 2016 la 4:23 am | Răspunde papagigli
  
  Ehe, tu fiind mult mai tinerica, nu i-ai prins, dar eu am crescut cu ei, desi pe furis, ca nu ne dadea Ceasca voie la decadente americanesti 😉 A fost o perioada de efervescenta culturala, politica si militara, cu multe dreptati, dar si cu mult mai multe nedreptati. Astia doi au fost printre corifeii acelor vremuri.
  
  ApreciazăApreciază
  - pe noiembrie 28, 2016 la 4:33 am | Răspunde Poteci de dor
    
    Mno, papa stăi să-ţi spun pe scurt că nu vreau să te plictisesc:
    Tata a fost foarte disciplinat şi corect în general. Nu şi când era vorba de cărţi, muzică şi ţigări. La astea uita de lege şi ordine şi, ca orice om normal pe vremea aia, le scotea şi din piatră seacă dar mai ales de la prieteni fugiţi prin lume. Am şi acum vreo 100 de viniliuri care au fost ale lui. Şi seara, că vremurile fără program TV le-am prins, ce să facem şi noi? Dacă nu aveam casa plină de musafiri care se uitau la video şi eu la nani, făceam cu tata cenaclu. Şi-mi spunea istoria trupelor şi ascultam. Aşa i-am cunoscut şi pe minunaţii ăştia doi şi mulţi alţii. Când am mai crescut puţin, nu-mi mai spunea istoria lor, îmi spunea istoria gagicilor cu care chipurile dansa pe melodiile astea.
    Mno, e ca şi cum i-am prins 😉
    
    ApreciazăApreciază
    - pe noiembrie 28, 2016 la 4:38 am | Răspunde papagigli
      
      E, pai n-am stiut ce fel de tata ai avut. Cinste lui! Si cinste tie ca ai receptionat microbul! 😉
      
      ApreciazăApreciază
      - pe noiembrie 28, 2016 la 4:41 am | Răspunde Poteci de dor
        
        Oho, sunt infestată bine. Nici cu mama nu mi-e ruşine dar ea era şi e mai rezervată în poveştile despre gagici 😀
        Mulţumesc mult!
        
        ApreciazăApreciază
        
        pe noiembrie 28, 2016 la 4:43 am | Răspunde papagigli
        
        Auzi tu, dar povestirile astea nu-s deloc plictisitoare. De ce nu le asterni pe blog? Mi-ar face mare placere sa le citesc. Zau asa!
        
        ApreciazăApreciază
        
        pe noiembrie 28, 2016 la 4:44 am | Răspunde Poteci de dor
        
        Astea cu cenaclu? Uf, nu ştiu… poate voi scrie şi despre asta.
        
        ApreciazăApreciază
        
        pe noiembrie 28, 2016 la 4:46 am | Răspunde papagigli
        
        Amintiri din copilarie. De ce nu?
        
        ApreciazăApreciază
        
        pe noiembrie 28, 2016 la 4:49 am | Răspunde Poteci de dor
        
        Voi încerca să le adun
        
        ApreciazăApreciază
pe noiembrie 28, 2016 la 8:23 am | Răspunde windwhisperer

decadentule , ( ca sa nu strig , drogatilor ! )

ApreciazăApreciază
- pe noiembrie 28, 2016 la 8:37 am | Răspunde papagigli
  
  Decadent, poate, dar la droguri nu m-a-mpins nevoia inca si sper sa nu ma-mpinga vreodata 😉 O chestie amuzanta. Dupa ce-mi trecuse anestezia, ma luase o durere de-mi venea s-o bat pe asistenta care, draguta din fire, m-a-ntrebat daca vreau sa-mi administreze morfina. Ei bine, am refuzat-o spunindu-i ca nu vreau sa devin addicted, ca pina la urma sa ma-ndoi la un Tylenol 3, care e acelasi lucru, de m-a timpit de cap pentru citva timp 😆
  
  ApreciazăApreciază