Povestea spune ca un ovreias din Iudea, a fost insarcinat sa-l ancheteze pe ereticul Jesus. Dar Caiafa, ca asta-i era numele, un fel de Zegrean taiat imprejur, spune „pass” ofertei si-l trimite pe proscris la socru-sau, Anna, alt ovreu insarcinat sa-i mazileasca pe impostori. Dar Anna, ca sa vezi fatalitate, declinindu-si competenta, il trimite pe copilul din flori al Mariei, inapoi, ginerelui Caiafa. Intr-un final, dupa cum se stie, un tovaras procuror, pe nume Pilat, se-ndura de progenitura duhului sfint si-l infunda, dindu-l pe mina gloatei care-i decide exilul extraterestru.
Ce are asta cu postul de fata? Mai nimic. Doream doar sa arat ca-mi crapa capul de cunostinte, in materie de religie.
Si totusi, stati sa va povestesc. Cu citiva ani in urma intru la doctorul de familie cu „au!” si „vai!” Asta ma examineaza si-mi sugereaza sa consult un specialist. Cum doctorul trebuia sa-mi faca programarea, astept cuminte sa mi-o comunice. Dupa vreo zece zile de asteptare, vine si telefonul. Ura! Sunt programat ….What? Peste doua luni? Asa ca, iar trintesc o asteptare, ca de, doar n-aveam nici pe dracu.
Vine ziua si ma prezint la specialist. Ma examineaza si asta ca pe relicve, dupa care imi sugereaza sa consult un specialist mai specialist decit el si-mi da un numar de telefon, ca astuia, ca specialist, ii cadeau ouale sa sune. Dar cu speranta-n piept si problema nerezolvata, dau telefon acelui „mai specialist decit specialistii” Ma conversez c-o tipeza care-mi sugereaza o intrevedere dupa patru luni. Zic: pai bine tanti, dar daca dau coltul pina atunci? Femeia, bine dispusa de perspectiva funeraliilor mele premature, se ride pe ea ca proasta, zice un „good one!” si ma asigura ca n-o sa mor in patru, ceea ce m-a linistit in privinta viitorului meu, in urmatorul semestru.
Asa ca, nemurirea mea temporara fiind certificata, ma pun din nou pe asteptat. In fine, vine ziua si ma prezint la vraciul vracilor. Asta ma examineaza cu mai putina atentie si-mi spune cu o mima serioasa: trebuia sa fi venit mai devreme. In acel moment singele mi-a inundat navalnic cutia craniana care oricum statea sa explodeze. Zic: don’ doctor asta-i cea mai proasta gluma pe care am auzit-o vreodata. Si-i explic, vazind ca se uita la mine ca boul la portocala. Spre surprinderea mea, intelege si culmea, ma sfatuieste sa astept acasa programarea pentru operatie. Zic: Pai bine omule, acusi m-ai dojenit ca n-am venit mai devreme si tot acusi imi „prescri” o alta asteptare dupa care ma vei certa din nou c-am asteptat? Are you guys for real, or this is just a fucking stand up comedy?
Parasesc cabinetul, fara sa-i mai ascult replica si asa cum eram, cu draci pe mine, ma infig in cabinetul doctorului de familie zicind: bade, unde si cine ma poate rezolva, right now? Zice linistit si plin de intelepciune: la sud de granita, adica in US, dar te costa. Zic: bine Gica, dar aici nu pot s-o fac, pe bani de-ai nostri? Trebuie musai sa bat drumul la Buffalo? Mai zice si tot plin de intelepciune: ba da si chiar fara bani, la spital, la urgenta. Si atunci, asa ca din senin, ma strafulgera un gind pe care n-aveam cum sa nu i-l impartasesc: e, atunci sa te fut si pe tine si pe specialistii ?#[!! Cum chinezoiul nu era roman, n-a inteles cu exactitate nuanta, desi privindu-ma, as zice ca era greu sa nu-si fi dat seama de semnificatie.
Si uite cum dau fuga inapoi la spitalul unde casapea specialistul specialistilor in macelarit. Dar nu ma duc la cabinetul lui, ci direct la urgenta.
In fine, ce s-o mai scutur de prun, m-au internat imediat si a treia zi, dupa ce mincasem doar … apa, m-au rezolvat si trimis acasa, ca nou. Si ca o culme a ironiei, specialistul specialistilor a fost al de m-a transat cu succes.
Credeam că numai sistemul medical de la noi aplica terapia prin așteptare 😆 . Tocmai aștept, cu o trimitere dată de la medicul de familie acum o lună, să mă programez la începutul lunii viitoare pentru niște analize pe care le voi face, probabil, peste două luni. Dacă nu era doar un control de rutină (măcar o dată pe an să beneficiez si eu de contribuția lunară), mergeam direct la privat. Aici și la Urgență aștepți uneori și o jumătate de zi să fii consultat.
ApreciazăApreciază
Ideal e sa n-ai nevoie, dar daca totusi ai, bine e sa fie ori bagatela, ori urgenta. La urgente se misca repede si eficient. Dar daca e s-o iei cu programari, mai bine treci la americani. Te costa, dar te si rezolva. In fond de costat te costa si aici, la specialisti, daca tratamentul respectiv nu e acoperit de OHIP (asta-i asigurarea guvernamentala de care beneficiaza tot canadianul, ca doar d-asta suntem o specie de socialisti 😉
ApreciazăApreciază
ahaaa, aveti sistem de * te-a tras curentul * 🙂 explica-le alor nostri…
se intampla si la alte case ;)( dar nu sa mori cu zile )
https://windwhisperer.wordpress.com/2009/03/27/sa-mergi-la-doctor-azi/
ApreciazăApreciază
Am citit, dar zau ca nu-mi inchipuiam sa fie chiar asa. Stiu ca asigurarile ii cam termina pe doctori, ca si aici, dar banuiam ca e mai bine decit la noi. Se pare ca m-am inselat. Eu tocmai m-am mutat la un vraci in zona unde locuiesc. Problema e cind te trimit la specialisti. Aia cred ca sunt pe cale de disparitie, ca prea astepti cu lunile, lovi-i-ar si pe ei nevoia de specialisti. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu-i vb de timp ci, trimesul de la specialistul specialistului special ,pana ametesti .
Sa faca toti un ban mare din insurancea ta .Te suna sa -ti aminteasca : ” nu v-am vazut de 1/2 year „;) I missed U 😉
Si eu il intreb pe doc : „ohh a date ?!? would’ve get a martini?? then ,fine 😉 deal .
.
ApreciazăApreciază
In general astia sunt, ca sa zic asa, in gasca. Adica generalistul are un grup de specialisti pe care-i alimenteaza cu loviti in aripa. Cred ca-si trag si ei o spaga de la specialistii astia. Dar pasele astea de la specialist la specialist nu le banuiam, pina sa mi se intimple.
ApreciazăApreciază
Auzi, Gigli? Tu ești sigur că astea ți s-au întâmplat ție și nu unui prieten din România? Bre, dacă nu te pricepi să scrii decât la persoana întâia, nu-i bai, dar trebuia să zici: aceste întâmplări i s-au întâmplat unui prieten. Că uite, stau și mă uit la scrisul tău ca vițica la poarta nouă și nu-mi vine a crede că apucăturile astea proaste le au și canadienii.
La noi cică nu sunt doctori destui, că au plecat în Anglia și-n Germania. Dar doctorii canadieni unde au plecat? (Bănuiesc răspunsul: tot în ”privat”.)
ApreciazăApreciază
Renato, dragostea mea, din pacate e vorba de mine. Despre altii as fi scris mai degajat 😉
Stiam ca multi doctori o iau la vale, spre US, dar de cind cu socialismul obamez, s-au cam lecuit de emigrari.
Pe de alta parte, ca orice altceva pe lumea asta, si medicina e o afacere. Juramintul lui Hipocrate a ramas doar o traditie si nimic mai mult, desi e poate nedrept sa generalizez. Realitatea e ca sistemul te schimba si nu cred ca va mai dura mult pina cind vom vedea benzi rulante si in medicina. Cam ca-n industria de masini 😆
ApreciazăApreciază
Vad ca peste ocean metoda asta cu rezolvatul oricarei probleme prin trecerea pe la Urgente s-a descoperit tarziu, la noi e patentata de mult. N-ai asigurare, n-ai platit un ban toata viata ta pentru CAS, n-ai timp sau chef sa astepti? Simplu: dai navala la Urgente, poate mai dai si-o mica „atentie” anticipata si imediat iti faci moca investigatii, radiografi sau alte interventii! Asta in timp ce adevaratele urgente asteapta mult, uneori prea mult si pana prea tarziu… Nu stiu unde vom ajunge, poate vom avea „norocul” sa se inventeze doctori-roboti, eventual cate unul pentru fiecare pacient. Poate atunci fiecare va avea o sansa.
ApreciazăApreciază
Nu stiam ca practica urgentei e generalizata, dar in mod sigur e mult mai eficienta decit turismul medical de colo-colo (asta suna ca echipa aia chiliana 😆 ) Dar n-am auzit ca urgentele sa fie neglijate de Urgenta. Poate-n Romania or fi mai multe urgente. Nu stiu, dar cum si eu eram o urgenta, probabil ca n-am reprezentat totusi vreo exceptie de la regula 😉
ApreciazăApreciază
aha. deci natura umană e pretutindeni așa. că antecomentatorii au spus deja: la noi programarea e după ce ai dat colțul. uite-așa rămân cu cheltuielile sănătoase, după bujet.
din experiența mea la urgențele românești e cam așa: te duci cu pacientul și cu lecția învățată de-acasă, zaci pe holuri de la ora 22 până pe la ora 5, timp în care pacientului aflat în șoc cardio-respirator i se pune o mască cu oxigen și-un praz verde, mai venim noi când ne trezim. după care, c-au dat zorii năvală, aleargă toți ca proștii: ”aoleu! ăsta a fost operat pe cord deschis!” deși tu le-ai spus asta de la bun început, cu o seară în urmă, când le-ai zis și medicație, meniul pe ultima lună și altele. nu vrei să știi cum e pe urmă, că eu vreau să uit, zău! 😦
totuși: toate bune la mneavoastră? sigur te-au reparat bine? multă sănătate!
ApreciazăApreciază
Aici e totusi mai civilizat si mai multa responsabilitate, dar se pare ca ori specialistii sunt prea putini, ori pacientii sunt prea multi. In orice caz, pina s-ajungi la specialist e bine sa consulti o Urgenta, asa, in orice eventualitate 😆
Da, m-au reparat si din fericire n-am avut probleme cu pitpalacul 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
bine de știut. 😀 să fii bine îți doresc. cât despre specialiști, probabil că sunt tot mai puțini, da.
ApreciazăApreciază
Sar’mina si la fel!
ApreciazăApreciază
Dacă n-ar fi pățania unui om suferind, aș râde cu lacrimi! Cum așa, și pe acolo se petrec asemenea „minuni”? Am mai auzit pe cineva care sta pe la Londra că, pentru niște dureri de care omul suferea rău, a primit programare peste…4 luni!? Păi ăla putea să crape de 40 de ori, până-i venea rândul. De-aia a învățat românu să „rezolve” lucrurile peste rând, cu tradiționala „atenție”.
Numai bine și sănătate multă! 🙂
PS. Mi-a plăcut rău expresia. „ce s-o mai scutur de prun”! 😀
ApreciazăApreciază
Salut Alex!
Da, e chiar asa cum iti spun. Doar ca problema respectiva era chiar o urgenta. Totusi nu inteleg de ce specialistul n-a tratat-o ca atare si a trebuit sa-l ocolesc cu Urgenta pentru a ma rezolva.
Merci pentru urari. Acelasi lucru iti urez „en retour”!
ApreciazăApreciază