Am cunoscut-o de vlastar
Si mi-a cazut in seva, draga.
Acum as divorta, dar cum,
Caci noduri zdravene ne leaga?
***
februarie 5, 2015 de papagigli
Am cunoscut-o de vlastar
Si mi-a cazut in seva, draga.
Acum as divorta, dar cum,
Caci noduri zdravene ne leaga?
***
Publicat în lirica papala | Etichetat descriere, fotografie, fun, versuri | 22 comentarii
Papa, te aplaud!!!! Ce declarație frumoasă de dragoste! 🙂
ApreciazăApreciază
Sweety,
Nu tine doar cu aplauze. 😆 Trebuie sa scrii si tu citeva versuri care sa descrie imaginea sau ce-ti inspira ea. Asa-i „joaca” asta 😉
ApreciazăApreciază
Eu aplaud ritmat, ca o poezie.
Pentru joaca asta trebuie jucători de aceeași talie. Iar tu, cu câteva cuvinte, m-ai lăsat fără cuvinte. Așa că n-am cu ce să mă ”joc”. 🙂
ApreciazăApreciază
Nu, asta nu e vreo competitie. E pur si simplu o joaca in care fiecare e rugat sa descrie poza, versificat.
Uite cum a fost prima data, ca sa-ti dai seama
https://v2valmont.wordpress.com/2011/06/27/poza-si-poezie-1/
ApreciazăApreciază
N-am știut, dar dacă-i joc, joc să fie 🙂
Frunză verde de copac
împletit în cozonac 😀
dar mai bine să fiu serioasă 🙂
Vise-mpletite, prefăcute-n arbori
nasc noduri strânse-n palma sufletului nins
iubiri cuminți cu rădăcini profunde
amprenta-și lasă-n fiecare vis…
ApreciazăApreciază
Aha! Deci se poate si inca cum!
ApreciazăApreciază
Să înțeleg că-ți place cozonacul? 😀
Îmi plac provocările. 🙂
ApreciazăApreciază
Copaci înnodaţi se cer versificaţi
În versuri subtile să fie legaţi
De centurioni în rime limitaţi
Să lăsam pe alţii mai talentaţi
Îmi cunosc limitele, centurionii n-au de-a face cu arta lirică, ci cu alt fel de artă, însă asta nu înseamnă că n-o apreciază la justa valoare. Aplauze, maestre. 😉
ApreciazăApreciază
Bai, terminati cu aplauzele, ca nu-s Beligan 😆
ApreciazăApreciază
Te prind cu bratele-mi de zale
Cu drag si dor nemarginit,
Cand vii ingandurat din zare
La pieptul meu vreau sa te simt 😀
… cam asta mi-a iesit asa pe fuga 😉
ApreciazăApreciază
M-antreb ce va iesi la pasul piticului 😉
ApreciazăApreciază
Ne-ati legat ca pe odgoane,
Cind corabii trag la doc.
Chiar credeati in mintea voastra,
C-am putea s-o luam din loc? 😉
ApreciazăApreciază
frunzisu-mi cauta privind stangaci,
drum inverzit spre zarile straine
dar strans cu bratul tau ma-mbraci
si ma intorc sa te imbratisez pe tine. 🙂
ApreciazăApreciază
Bine-ai trecut pe aici, fata de fragi! Si multam pentru participare. Daca vrei poti participa si la celelalte 16 priviri in versuri. Intra titlul la cautare si le vei afla. S-ar putea sa-ti placa 😉
ApreciazăApreciază
Iti multumesc pentru intampinare, Papa. E frumos jocul de-a cuvintele, o sa rasfoiesc si celelalte postari cu siguranta. 🙂
ApreciazăApreciază
Papa, „fata-de-fragi” e o poeta desavârsita, extrem de talentata si ma bucur s-o zaresc la tine… cre’ca ati putea compune împreuna, I’m serious!
ApreciazăApreciază
Ca e talentata nu e greu de observat, dar in privinta compusului together, crezi ca ar trebui s-o intilnesc, or what? 😆
ApreciazăApreciază
cert e ca sunteti amândoi super-talentati – admiratie si respect, guys… well, o cunosc dincolo de „bloage”, da’ nu ma bag si nu m-amestec la d-alde d-astea, asa ca TU decizi… 😉 bon courage & bonne chance! 🙂
ApreciazăApreciază
Nu ma provoca, ca nu raspund de vorbele si faptele mele la pasul piticului… cred ca iese ceva mai pe gafaite 😀
ApreciazăApreciază
BR
Singurele gifiieli care ma deranjaza, sunt ale Sharapovei 😆
ApreciazăApreciază
Bine ca nu stii cum se aude la aruncarea greutatii, la atletism, femei… zici ca e sala de nasteri 😀
ApreciazăApreciază
😆 Recunosc, asta n-o stiam 😆
ApreciazăApreciază