Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for noiembrie 2014


Sugestie in loc de prefata: puritani, fata la perete, ca sa nu dati in bilbiiala!

“Doamne fereste, e prea mic pentru frichi-frichi”

Zau? Vorba e, ce-i rau in asta, ca-i mic sau ca si-ar dori si el, micutul, un pui de sex?  De ce ne-o placea noua, adultilor, sa hotarim ce este si ce nu este natural … in natura? Din cite stiu, cam toti am fost … copii si cam pe toti ne ardea pipota sa aflam noutatile ascunse pe sub fustite. Cam toti le ridicam, prin scarile blocului, in cautarea raspusului. Cam toti ne uitam, cu jind in suflet si erectii in chiloti, la sarafanele umflate pe pieptul fetelor dintr-a opta. Cam toti citeam ce nu prevedea programa si cam toti jucam gajurile seara pe bancile din cartier. Si desi pupaturile alea erau mai mult mozoleli cu gura-nclestata, fiorul care-mi producea goluri abdominale si dureri subabdominale, nu cred c-am sa-l uit niciodata. Dar, pentru a fi cit se poate de onest, durerea de dupa, atenua placerea din timpul. Asta cred ca e principiul actiunii si reactiunii, pe care-l simteam, fara sa fi auzit inca de el.

De french kiss-uri am aflat mai tirziu si ca tot novicele,  m-am ingrozit. Dar cind am luat primul „sarafan” in causul palmei iar limba, cu gust de fondanta, mi-a intrat pina-n git, mi-am schimbat radical parerea. Asta m-a ajutat ceva mai tirziu cind am aflat toate orificiile dedicate french kiss-ului.

Nu stiu de ce, se pare ca-i treaba morfologica, dar noi baietii suntem mult mai intirziati decit fetele. E adevarat ca prosteala ne tine cam pina dam de caldura. Din momentul in care bagam stecherul in priza, ne desteptam de parca n-am fi fost prosti niciodata. Se poate spune ca priza ne vindeca de mai toate handicapurile pubertatii. Si cu cit il bagam mai devreme, cu atit scapam mai repede de obsesia prizei. Nu mai eram timizi si retrasi. Nu ne mai atirna limba ca la San-Bernarzi dupa fiecare mini joupe si nici nu ne mai alergam cosurile pe fata. Din acel moment atentia unei gagici nu ne mai trimitea singele-n obraji, ci direct in extremitatea stecherului care incepea, dureros de mult, sa-si doreasca priza pereche.

Bun. Si atunci ma intreb, daca asa am fost plamaditi, pentru ce si la ce bun interdictiile la sexisme? Adica ce fel de nenorociti am ajuns noi, parintii de acum, daca prin scoala primara ne aratam prizele si stecherele unii altora, daca printr-a sasea ne bagam limbile pina-n stomac, ca la tubaje, si ne mameleam pina ne durea slitul sau daca la liceu incepusem s-o ardem normal? E adevarat ca unii dintre noi, mai norocosi si mai tupeisti, as zice, au inceput cu arsul mai devreme si asta datorita unor prize care faceau scurt circuit cind se aflau in preajma vreunui stecher solidificat.

In concluzie, ca nu vreau sa va rapesc toata ziua cu probleme de electricitate, vreau sa spun ca nu inteleg de unde a aparut monopolizarea asta a sexului, de catre parinti. Ca doar nu l-au inventat ei. Asa ca, lasati bai copii sa si-o traga, ca sexul nu-i al meu si nici al vostru, ci al copiilor vostri si al copiilor copiilor vostri in veacul vecilor. Adica pina si Lapusneanu stia care-i treaba cu sexul, numai voi, nu. Pentru ca, gindind la rece, sexul nu-i vreo crima si nici vreo punga cu prenandez. Nu fiti tot timpul parinti cu copiii. Mai fiti si copii, ca n-a murit nimeni din asta.

Va mai dau si-o poezie pe aceeasi tema, dar pe cel mai sleau limbaj posibil. Asta ar necesita o bulina purpurie, nu rosie. Sa nu va prind ca ma boscoroditi, dupa. Vreti realitate in toata trivialitatea ei, asa cum am trait-o, accesati-o! N-o vreti, lasati-o altora!

https://v2valmont.wordpress.com/2009/04/27/adolesexcenta/

Read Full Post »


Ma simt nevoit ca, din cind in cind, la intervale de timp neregulate, sa va reamintesc ca pe lumea asta inca mai exista

Any disagreements?

***

*

*

***

Any complains?

Read Full Post »


Doamnelor, domnisoarelor si domnilor, va anunt ca se apropie Black Friday. Pentru cine nu e la curent cu aceasta “sarbatoare financiara” am sa detaliez, c-asa sunt eu, imi scot cunostintele la mezat.  Ei bine, acest, supranumit, Black Friday, e un Friday ca oricare altul, de pe la sfirsitul lui Noiembrie, dar care consta intr-o ieftinire irezistibila a diverselor produse, in special a celor greu vandabile, ca doar nu-i nimeni prost sa ieftineasca ce se cumpara.

Asta este ziua in care da strechea in toata America de Nord. Ziua in care lumea se calca-n picioare. Ziua in care toata lumea vinde de parca ar da nationalizarea peste ei. Evident ca daca unii vind, altii cumpara. Este daca vreti, un fel de Noaptea Sf. Bartolomeu pentru cartile de credit, care sunt ucidizate fara mila si de multe ori fara rost.

Dar de cind cu sales-urile astea americanesti, a dat boala exodului si-n vecinii de la nord. Imensa maree canadeza trece Niagara, si roiesc dupa un semn, inundind shop-urile americane. Dar sincer va spun, mie dintre toate neamurile de cumparatori, cel mai mult imi plac indienii. Ma refer la diaper heads, aia din India si Pakistan, nu la first nation. Bai, astia-s ca termitele, pe ce pun botul, devoreaza. Si pun saracii botu’ la toate stourile sclipitoare. Cred ca asta e motivul pentru care au definit aceasta vinere ca fiind black, desi sunt convins c-a fost inventata de albii poporului ales.

Acum ceva timp, de un Thanksgiving american, care e decalat de cel canadez, vine Deepak la mine si ma roaga sa-i dau liber a doua zi de Black Friday ca nu stiu ce diaper curry vroia sa-si cumpere din America. Il las si luni cind ajung la serviciu gasesc o interesanta sticla de scotch pe birou. N-am facut legatura, dar zece secunde mai tirziu intra Deepak radiind de fericire si mi-o face el, multumindu-mi in acelasi timp si pe gura. Ei, dar nu s-a multumit doar cu multumirile si dupa ce le-a terminat, a inceput sa-mi povesteasca cum s-a luptat el si familia lui cu restul hoardelor colorate de cumparatori. Bai si daca nu s-a apucat asta sa-mi descrie o remorca intreaga de boarfe, electronice, elecrocasnice si cite si mai cite, cu care se capatuisera ei in excursia la Buffalo. Toate chilipiruri imbatabile si cu care se mindrea de parca dresase o basculanta de cobre.

Dar din cauza lui Johnny Walker, care-mi tot facea cu ochiul de pe birou, n-am putut sa-i tai macaroana, doar din cind in cind il mai intrebam “ce-ti trebuia cafea, ca doar nu faci curry din zat?” “Pai nu ca nici nu bem cafea, dar daca era on sale, am luat” E si uite tot asa, cred ca jumatate din lucruri fusesera cumparate pe motiv de pret, nu de necesitate, de capriciu sau de gust. “Bai da’ esti mai bou decit vacile alea la care va-nchinati ca … berbecii” i-am zis eu, dar in gind ca sa nu-l demoralizez inainte de-a se apuca de lucru. Noroc cu telefonul care a sunat si astfel am putut pune capat aventurilor punjabi. Un lucru e cert, in timpul Black Friday-ului criza devine o notiune abstracta.

Read Full Post »

Autumnale


Soare, nu-i iar ceru-i bosumflat. Zi perfecta de-un blow job. Frunzele se raresc pe sus si se-ndesesc pe jos, cam ca pilozitatile unora. Ploaia in schimb se-ndeseste si pe sus si pe jos.  Copacii, despuiati, arata ca negresele la bara. Pasesc tacut pe frunzisul ca zgura, (z’gura ma-tii, ca mult mai esti!) privind in gol si meditind . Scuip apoi in palme si-mi zic, “cazura-ti, da-r-ar dracii-n clorofila voastra” si pe data, dau drumu la blower. Da’ voi ce credeati c-o sa blow, vreun stilp de iluminat stradal?

leaf-blower

Pasarile ciripesc, inca, da’ cin-sa le auda? Albinele hiberneaza zgribulite in stupul de pe craca iar eu trag din greu, ca renu la sanie, fredonind distrat o melodie de demult, din folclorul nostru de aur. “Vino mama sa ma vezi, cum muncesc la spatii verzi” La, la, la  si p si u si l si a. Ca d-asta zic, mai bine-n Sahara, nene. Ca nisipului ce sa-i faci? Sa-l futi? Ala-si poarta singur de grija. Nu tu taiat, nu tu udat, nu tu ingrasat, nu tu suflat. Da’ nu, mie mi-a trebuit verdeata, pomi, frunze, pasarele. Si nu zic, frumoase si frunzele, da’ sa fi fost lipite de craci, nu sa moara cind ti-e lumea mai draga si mustul mai vin.

Dar cui draci sa ma pling, ca doar eu mi-am tras-o? Adica vin de la serviciu, care prin definitie e un chin si m-apuc de … munca. Pai unde-n lumea a treia s-a pomenit asa ceva? Ca asta-i problema civilizatiei. E buna si frumoasa, dar prea se munceste-n draci. E adevarat ca unii au facut un hoby din a-si bibili gradina sau hogeacu’. Cica ii destinde. Ii destinde, my foot! Uite ca pe mine nu ma destinde. Nu zic, imi place al dracului de mult sa le vad pe toate aranjate, curate si la locul lor, dar sa mi le faca altu’. D-asta cred ca voi arvuni fo companie care sa mi-l blow. La frunzis ma refer, nu la mini me. Offf, ca mult va mai umbla mintea!

Read Full Post »


Il voi vota pe Johannis. De fapt l-as vota si pe Ponta, dar numai dupa moartea lui Iliescu. Pentru ca vedeti voi, din punctul meu de vedere, alegerile prezidentiale actuale nu-i au ca protagonisti pe Ponta si Johannis, ci tandemul malefic Iliescu-BaSecu. Romanii sunt chemati sa aleaga intre oamenii lui Iliescu si cei ai lui BaSecu. Spun asta pentru ca un Presedinte e un fel de preput al turmei care-l inconjoara. Aia vor fi de fapt Presedintele Romaniei. Ponta sau Johannis reprezentind de fapt porta-vocea acestui „Presedinte multiplu”. Asta nu insemna ca minimalizez importanta conduitei morale, a discernamintului si a inteligentei celor doi, dar turma din care fac parte, in acest moment, va fi determinanta. Independenta si echidistanta institutiei prezidentiale fiind doar o sintagma constitutionala, ireala, ideala si inaplicabila. Dar, pentru a-mi respecta logica, trebuie sa adaug faptul ca Johannis, din punctul meu de vedere, pare a fi mai independent de ACL decit e Kovesi de Ponta si BaSecu, luati la pachet. De fapt Johannis e independent de ACL cam de cind a fost adus cu arcanul in PNL.

Totusi, marea diferenta intre cei doi candidati o reprezinta, reprezentarea. Ponta il reprezinta si pe Iliescu, din pacate inca-n viata, si o mica parte a fostilor sustinatori basisti. Johannis, in schimb, nu-l reprezinta in mod direct pe BaSecu, desi este totusi reprezentatul marii majoritati a celor care in trecut il pupau in cur pe zbanghiu.

Asa ca, alegerea nu pare deloc usoara. Dar tinind cont de faptul ca Ponta e singurul, dintre cei doi, care ar agrea sa-si ia limba-n gura cu Udrea, ceea ce ar insemna o a doua coabitare cu BaSecu, mi se pare absolut logic ca Johannis sa fie preferatul multimii. Asta numai in cazul in care romanii nu-si doresc cumva acel tandem mefistofelic Iliescu-BaSecu, caz in care, demoncratia isi va spune, inca o data, cuvintul.

Si dupa cum spuneam in trecut si dupa cum a spus si psi mai recent, acest tandem malefic ar putea fi rezultanta dosarelor. Nu am nici cea mai mica indoiala ca BaSecu tine sub saltea dosarul „mineriadei” tot asa cum Iliescu poate ordona redeschiderea dosarului „Flota” Dar daca Ponta si Udrea se vor da in aceeasi telegondola, ceea ce pare si mai plauzibil dupa ce bretonata Macovei a sarit in ajutorul neamtului,  si daca Ponta va fi uns Presedinte, atunci nici unul din dosarele amintite nu vor vedea lumina zilei, raminind pe mai departe singurele condamnate la „detentie” indelungata.

Asa ca alegerea acestui tandem, prin alegerea preputului Ponta, cred eu c-ar fi un pas urias spre compromisul penal, desi n-as putea spune ca ar iesi din tiparul alegerilor de pina acum. Dar desi mi-as dori sa-i vad pe cei doi impartind celula, nu sunt convins ca doi fosti Presedinti in boxa acuzatilor ar da bine-n lume. Ba cred c-ar da prost.

Cu toate astea, sau tocmai din aceasta cauza, iesiti la vot!

Read Full Post »


Aud pe multi spunind ca „nu conteaza virsta, atita timp cit te simti tinar” si m-am tot intrebat „cam care-i vrajeala cu aceasta tinerete prelungita?” Spun vrajeala pentru ca numai o vrajitorie te poate mentine tinar pe dinauntru, dupa ce ai trecut cu mult de pragul tineretii.

Si intrucit am incercat sa inteleg, am ajuns inevitabil la intrebarea, „oare ce defineste tineretea?” Exuberanta? Poate, desi sunt multi tineri mai posaci decit adultii. Inconstienta? Poate, desi sunt multi adulti dusi cu pluta. Temperamentul sangvin? Poate, desi multi tineri sunt mai limfatici decit limfa. Activi? Se poate, desi multi sunt mai puturosi decit parintii. Temerari? Poate, dar asta tine oricum de temperament si nu mai reiau. Dornici de cunoastere? Poate, dar din cite stiu sunt mai multi adulti care citesc, avizi de cunoastere, decit tineret. Petrecareti? Hai-da de! Pai daca astia din ziua de azi sunt petrecareti, inseamna ca noi, tinerii anilor ’70, care dansam ore-ntregi, seara de seara prin discoteci, ce draci eram, lacuste?

In fine, ce vreau sa spun e ca n-am ajuns la nicio concluzie. Adica ce trebuie sa faca omul pentru a se simti ca la 20 de ani? Spagatu’? Sa fumeze, sa bea, sa danseze, sa-si dea demisia, sa divorteze si sa „zboare” din floare-n floare pina-n fund la taxatoare? Ca daca e vorba de pofta de viata, cred ca asta creste exponential cu inaintarea in virsta. Sau ma-nsel?

Asa ca trebuie gasit acel ceva care te poate face sa te simti ca la 20. Vederea nu e, sigur si nici trezitul cu noaptea-n cap. Doar daca nu cumva…..

M-am prins.  Aia de 70, care sustin ca se simt inca tineri, se refera strict la frecventa si durata sexului. Pai ce altceva? Sau poate doar a libidoului, desi dorinta fara finalizare e ca nunta fara mireasa. Acum inteleg de ce doamnele sunt in general cele care pretind a se simti inca tinere. Pai ce au ele de facut la 70, vorbind in termenii Kama Sutrei, altfel decit faceau la tinerete? Mai nimic. Dar noi, saracutii de noi, daca pompa da rateuri, ce draci de tinereti sa mai simti si unde? Unii zic ca-n suflet. Dar cum? Ca pina si sufletul ti se rupe cind se caleaza motorul. Si poate d-asta n-am auzit prea multi barbati, sariti in barca seniorilor,  pretinzind ca se simt inca tineri. Or mai fi ei tineri, lunar, ca pensia, dar sa nu-mi spuna ca tighelesc la foc continuu, asa cum se intimpla odata, ca dracu-i crede.

Bun, deci incercind inca o concluzie, as zice ca te poti simti tinar pe plaiurile ninse ale senectutii, functie de obiectul care ti-a fost harazit sa-l porti la confluenta picioarelor. Daca e scoica, e de bine, dar daca ai fost dotat cu pendula, te simti cu 14 ani mai batrin decit buletinul, indiferent de cite ori iti vopsesti parul pe saptamina, si cit de strimti iti porti pantalonii pe cur. Indiferent daca te duci la concerte rock sau petreci pina spre ziua in sprituri. E adevarat ca ar mai exista bulina albastra, doar ca aia te poate duce direct in tineretea vesnica, ceea ce e greu de crezut c-ar putea constitui o dorinta a pendulelor. Rezumind, as spune ca pendulele nu pot pretinde ca se simt ca-n tinerete, chiar daca „sea food”-ul e inca-n menu-ul lunar. Asta pe linga faptul ca remarca „vai ce suflet tinar ai”, te face sa te simti mai batrin decit esti.

Read Full Post »


Spuneam in postul precedent ca Presedinte va ajunge cel ce va face, in aceasta perioada de daua saptamini, cele mai putine nenorociri. Si uite ca nici nu s-a uscat bine postul, ca prostul si-a si pus streangul de git. Cum altfel poate fi perceputa asocierea cu PRM?  Si nu atit cu PRM, cit mai ales cu dezaxatul si exaltatul natiunii, Vadim. Asocierea acestui nume mi se pare o sinucidere politica si mai ales electorala impardonabila si de proportii megalitice. Ceva ma face sa cred ca asta e actiune disperata si nu una politica.

A doua mare prostie, a fost asocierea cu  PNTCD. Un alt partid care face parte din padurea auto-spinzuratilor politici. Padure destul de deasa si din care se pare ca si PSD-ul ar dori sa faca parte.

Cam cit de disperat sa fii, sa comiti asemenea erori? Ca depresia te aduce in pragul disperarii si disperarea in pragul sinuciderii, stiam, dar ca Abuzatul e deja in faza terminala, n-am intuit-o. Nu stiu daca aceste decizi au fost luate prin consens sau unilateral, dar oricum ar fi, ele reflecta un diletantism politic de proportii.

Am inteles dezamagirea scorului din primul tur, dar in loc sa actionezi cu calm si discernamint, tu te osindesti de unul singur? Pai, neica, in orice limba de pe Pamint,  asta se numeste infantilism politic care nu-ti poate oferi decit un post de usier la vreun hotel din vecinatatea garii. Cit de proasta sa fie majoritatea electoratului, sa aleaga Presedinte, o meduza mitomana si dobitoaca? Desi e foarte adevarat ca, de vreo trei decenii incoace, minunile nu ocolesc Romania .

Dar hai sa vedem ce se intimpla si la polul opus al acestei politici de sant.

Johanis a iesit in mod prezidential si a declarat ca alegerea Presedintelui nu e un negot cu sclavi, in care proprietarii sa-si scoata „marfa” la mezat pe tarabele politicii romanesti. Ei bine, o astfel de reactie, magistrala, n-am vazut decit la Antonescu. Ala a fost singurul in stare sa renunte la interesele personale, meschine, pentru a-si pastra verticalitatea. Si sunt convins ca dupa ultimile prostituari ale lui Ponta, in spatiul public, multi au inceput sa-si reconsidere parerile incipiente referitoare la motivele dezmembrarii USL. Cine, daca nu un celenterat fara coloana vertebrala, ar fi acceptat mofturile prostesti si abuzurile Abuzatului?

Dar revenind la Johanis, as mai spune ca si numai cu refuzul negocierii voturilor, mi-a cistigat respectul, desi sunt convins ca exista mult mai multe motive de pretuire, dar pe care, noi astia de peste mari si tari, nu le percepem.  Omul vorbeste rar si putin, dar ce spune denota maturitate si discernamint. Asa cum a fost si cazul invitatiei la dialog lansata intre doua blamari de copil prost. Ponta a sarit ca rata la muci, incercind sa-l imbrobodeasca c-o manevra murdara, ca asta stie. Raspunsul lui Johanis, din nou, a fost prompt, prezidential si nimicitor.

Dar faptul ca in ultimile doua zile Johannis m-a impresionat in mod placut, nu inseamna ca i-as fi trecut cu vederea episodul „Antonescu”.  Dar cum si acolo exista o multitudine de necunoscute, e poate mai sanatoasa e espectativa circumspecta si nimic mai mult, pentru moment.

 

Read Full Post »


E, nu-l cheama chiar BaSecu. Il cheama Ponta, dar fiind la fel de mitoman, n-ai cum sa nu-i confunzi. E foarte adevarat ca Ponta are o fata de copil abuzat, nu de nenorocit, ca a lui BaSecu, dar Abuzatul se dovedeste a fi cel mai silitor elev al coabitantului zbanghiu de la Cotroceni.

Dupa cum a reusit sa afle toata planeta si poate si partea luminata a Lunii, la Romania s-au intimplat alegeri. Alegeri de presedinte cu care, o data in plus, ne-am facut de cacat in lume si, cum spuneam, poate si pe o buna parte din Luna.

Si pentru ca asta nu era suficient, iese Abuzatul, transfigurat de nervi si vorbeste ca un basist cu state vechi. Mai intii afirma ca el e presedintele care uneste, ca in fraza urmatoare sa afirme ca-i e scirba de cei din partidul opozant. De fapt Ponta se referea la cei din PDL cu care s-au aliat liberalii, uitind ca de fapt el, Viorica, a fost primul care si-a luat limba-n gura cu basistii. Fie ca era BaSecu insusi, fie ca erau UDMR-istii sau UNPR-istii aceluiasi Basecu. Tare ma tem ca aceasta mitomanie si manipulare basista a fost contagioasa, iar coabitarea nu a facut decit sa faciliteze molipsirea lui Victoras, care la rindul lui i-a transmis-o si lui Dragnea, Corlatean, Andronescu si celorlalte capuse. Astia ii calca BaSecului pe urme ca cercetasii apasilor. Adica electorii, mii la numar, care au asteptat o zi intreaga sa voteze si care in mod firesc isi strigau frustrarea fata de organizarea idioata a acestor alegeri, au fost declarati „provocatori”, exact asa cum a procedat si un Ceausescu si un Iliescu si nenorocitul de BaSecu.

Ba mai mult, ca sa-si demontreze imbecilitatea, nativa sau dobindita, se avinta in niste afirmatii naucitoare. Cica MAE n-are nicio implicare in organizarea deplorabila a acestor alegeri. Si pentru a accentua perplexitatea, sustine ca de fapt centrele de votare de „afara” au mai multe stampile decit aveau in 2009. Pai si atunci zic:  „ba, tu esti intreg la minte sau doar nenorocit? Pai treaba MAE era sa mai bage trei stampile sau sa se asigure ca sunt suficiente sectii de votare, suficient personal, suficiente stampile, suficiente formulare si pe dracu sa te ia, ca toti cetatenii cu drept de vot sa-si poata exercita acest drept constitutional in conditii decente? Asta era treaba acelui Minister si a lui Corlatean, care-ti e in subordine, loaza!”

Dar pe de alta parte era firesc ca Ponta sa-si doreasca, la cit e de javra, ca alegerile sa se desfasoare de-a-n pulea, intr-o zona care se stie ca-i este potrivnica. Si nu m-ar mira ca toata parodia votului sa fi fost premeditata de Dragnea, creierul auxiliar al Abuzatului. Ala care a gindit si transhumanta oilor din primarii, spre gloria socialismului si continuarea pe mai departe a stalinismului de tip basist.

De fapt asta a fost o diversiune pentru a le taia romanilor din diaspora pofta de-a mai vota pe 16. Numai ca eu am o oarecare banuiala ca rezultatul acestei manevre murdare va fi taman pe dos. Ceva imi intareste convingerea ca turma asta rosie si-a cam pus in cap intreaga diaspora care va vota, cu mic, cu mare, „Iohanis”, desi stim cu totii ca nici ala nu se face vinovat de merite deosebite, dar care poate cistiga cu un vot negativ.

Se pare ca votul se va da celui care pina la alegeri va face cele mai putine nenorociri, nu cel mai mult bine. Si cum Abuzatul e predispus la astfel de esecuri politice, n-ar fi exclus sa si-o ia direct in rect, pe 16, la drum de seara, cind se termina numaratoare. Singura sansa a lui Ponta e necunoasterea. Intrebare la TV: „Cu cine vei vota, batrinico?” „Cu Iliescu maica, pai cu care altul” Cam asta e nivelul in mediul rural, in care Ponta exceleaza.

Mai apoi, ca n-am terimat cu speach-ul premierului, pentru a pune ditai colacul peste pupaza aia de alocutiune, fatalaul abuzat se ia si de Realitatea Tv pentru ca si-a permis sa transmita nemultumirea electoratului din diaspora si din tara. Adica, ce s-o mai balacim, basism dus la paroxism, despre care electoratul ar cam trebui sa-si dea seama. Nu spun ca Realitatea o fi cel mai echidistant post de tv, dar sa-i acuzi ca transmit un eveniment care-ti e defavorabil, mi se pare a fi o noua dovada a caracterului antidemocratic si basist al acestui pripasit.

Read Full Post »


Ca in majoritatea cazurilor, tema pe care am ales s-o dezbat, de unul singur, va fi una controversata. De fapt tema in sine n-ar fi controversata, controversa deriva din comentariul meu care sigur va genera contre.  Dar cum eu am ramas fidel principiului „decit sa nu, mai bine sa da” am sa deschid robinetul controversei.

De fapt, citind titlul, probabil ca v-a strabatut un gind, dar pentru ca sigur nu va strabatut ‘al de m-a strabatut si pe mine, am sa va spun ca ma refer la like-urile de pe bloguri. Stiu ca sunt like-uri si pe alte retele de socializare, dar cum pe acelea nu le abuzez, am sa ma refer la like-ul blogurilor.

Sincer, vinatoarea de like-uri mi se pare puerila, mai ales de cind l-am auzit pe Mircea Badea, un infantil inrait, batindu-se c-o caramida-n piept din motiv de numar de  like-uri adunate la nu stiu ce cacat de mesaj, in comparatie cu dusmanul lui de la vremea respectiva, pe care-l devansase la numar de „trofee”. Acum cred ca are mai multi dusmani decit like-uri.

In fine, nu de Badea faceam vorbire, dar cam atunci a inceput sa-mi displaca acest „like” caruia nu-i vad rostul. Adica ce-o fi vrind sa insemne? „Am trecut pe aici” sau „Mi-a placut ce-ai scris”? Pai ce te-mpiedica s-o comunici prin scris? Lipsa de timp? Hai las-o-n buze! Pai adica ai avut timp sa citesti ditai pomelnicul si nu ai timp sa scrii doua rinduri, ca-ntre cuvintatoare? Aduna careva like-urile astea si face clasamente? Se decerneaza cupe, premii, mici, bere sau care e rostul acestor click-uri in virtual? Pai eu nu scriu pentru clasamente si din cite am vazut pe alte bloguri nimeni nu declara c-ar fi interesat de clasamente. Toti pretind ca scriu din vocatie. Si atunci care-i ratiunea like-ului asta?

Ca din cite stiu eu, blogul face parte din categoria retelelor de socializare. Pai si socializarea asta cum s-o realiza, neica? Nu prin conversatii? Si atunci ce facem, ne conversam in like-uri? Ileana Vulpescu cred ca face 13-14 vazind la ce nivel a ajuns arta conversatiei.

Va spun sincer, as vrea sa-mi scot like-ul ala, dar nu stiu cum si nici nu stiu daca e posibil, dar mor cind le vad cum stau ca o salba in timp ce la comentarii troneaza un mare ZERO.

Bai, sa ne intelegem, ma bucura faptul ca iti place ce-am scris, ca doar asta este scopul pentru care scriu, sau cel putin unul dintre ele, dar spune-o, nu te limita la un click care poate fi interpretat, „ti-am dat like, da-mi si tu unul”, ca nu suntem filatelisti. Sau „iti dau like ca-mi esti simpatic, desi nu stiu ce rahat ai mincat in postul asta” Pai pe mine ma intereseaza sa ma citesti si sa incropim o dezbatere pe marginea subiectului propus, nu sa colectionez like-uri, cum colectionau fetele de clasa a cincea servetele.  Poate ca unora le-o fi placind sa vineze like-uri pentru a-si hrani vanitatea de blogger, dar mie mi se cam rupe de acest fals tratat de vinatoare. Un fel de „Pseudo kynegeticos”, desi stiu sigur ca Odobescu n-are niciun amestec.

Cred ca s-a observat ca eu nu folosesc like-ul. Asta pentru ca eu cind trec pe la careva, trec sa-l citesc, nu sa-l „like”. Ba mai mult, daca e ceva care imi place mult, i-o spun, iar daca nu-mi place, i-o spun si atunci, argumentind, ca asa mi se pare normal sa decurga aceasta interactiune in virtual.

In fine, poate sunt eu absurd, dar sa fac plici de nu mi-as extirpa like-ul ala care-mi sta pe blog, ca un chist pe in talpa.

Read Full Post »


Azi WOW!

Incep cu exceptionala performanta a lui Juliet Simms, a street singer, interpretind It’s a man’s world, mult mai convingator, din punctul meu de vedere, decit chiar James Brown. Puteti urmari performanta live pe youtube. Din nu stiu ce motive niciunul din clipuri nu poate fi transferat pe blog.

Voi continua cu Anna Netrebko si incredibila performanta in Meine lippen  a lui Lehar

Trecind la dans, iata un street dancer care poseda un talent iesit din comun. Precizez ca Fikshun nu are niciun fel de profesional training. „So you think you can dance” a lansat multe talente necunoscute marelui public. Am pus trei clipuri pentru a vedea cit de WOW! este acest Fikshun in oricare din stilurile in care a trebuit sa danseze.

Read Full Post »

« Newer Posts