Iesind din Le Meridien si luind-o pe Av. Princesse Grace, dar nu spre Monte Carlo, ci spre est, treci pe nesimtite-n Franta. Bine, e totusi o pancarda care-ti atrage atentia ca nu mai esti in Larvotto (ultimul cartier modegasque) ci in Roquebrune Cap Martin, dar pentru un turist cu ochii scufundati in Mediterana sau catarati pe Alpii Maritimi, semnele traficului stradal devin insignifiante. Bun, deci, trecind de acest semn, mai dai de doua ori din picioare si ajungi la Monte Carlo Beach Club. Iar daca te incumeti sa mergi pina pe terasa restaurantului, risti sa aluneci intr-un extaz profund. In primul rind eleganta, serviciul, prezentarea si nota de plata, iti pot bulversa extrem de usor ratiunea, iar in al doilea rind, privelistea de care nu te mai saturi si care-ti taie respiratia, reprezinta impreuna conditii propice colapsului. Plecind de la terasa, care are vedere spre Monaco, spre Mediterana, spre Cap Martin si spre piscina resortului (acum ma credeti pe cuvint cind spun ca ti se cam taie respiratia?) si continuindu-ti drumul spre est, dai de-o limba. Intuiesc neastimparul care le-a cuprins pe doamne, dar limba respectiva este din nefericire de pamint. Atit pe „limba” cit si cocotate pe stinci, dai cu ochii de fel de fel de vile, vilisoare, bloculete si chiar de ruinele unui castel. Vilele, printre care si faimoasa vila a COCOanei CHANEL, prin care s-au perindat o pleiada intreaga de celebritati, sunt de ordinul sutelor de metrii patrati si a zecilor de milioane de euro. Presupunind insa ca n-ai acei 50 de milioane sa-i dai pe vila Chanel-ei, care intimplator e de vinzare, n-ai decit sa treci tantosi mai departe si daca esti cumva motorizat, in circa un sfert de ceas dai nas in nas cu Italia. Asa ca, din punctul meu, si nu numai al meu, de vedere, asta-i zona Frantei unde as vietui intr-o simbioza perfecta cu natura, daca ar fi s-o tai vreodata de pe meleagurile siropului de artar si a iernilor semestriale.
Ultima imagine, dupa cum se vede, nu-mi apartine, dar din dorinta de-a va arata si „limba”, am furat-o din internet.
Am asteptat rabdator primul post in care personaje patibulare din „politica” romanesca nu sunt pomenite. Acum pot sa zic si eu ceva 😀
Domnu’ Papa, sa stiti ca intineriti pe zi ce trece. Dpdv sartorial ce sa zic? Impecabil. Combinatia black polo cu Wayfarer sunglasses este spot on.
Doamna A: la fel.
ApreciazăApreciază
doc
inteleg ca iti … in … lor de personaje politice romanesti? maestre, am onoarea sa va revad pe acest blog! sa moara bibi de nu!
ApreciazăApreciază
bah, zice-se ca clarence frogman henry i-a avut idoli pe professor longhair si fats domino. i-am ascultat si pe ei. putin. da’ de vocea lui frogman nu m-am putut dezlipi. asta parca respira din clapele pianului si-si drege vocea din sunetul saxofonului.
ApreciazăApreciază
demonicule
Bag sama ca ma cam analizezi, ceea ce nu-i rau, dar nici nu stiu cum s-o interpretez, intrucit e clar pentru toata lumea ca te-ai cam dat la „fund” 😆
Cu intinerirea s-ar putea sa ai dreptate, dar sa stii ca inca n-am dat in mintea copiilor 😆
In rest, what’s up with you (both of you, daca nu cumva, three of you 😉 )?
ApreciazăApreciază
anowen
Mmmda! Aduce putin cu
ApreciazăApreciază
papa:
All is fine. Three of us pentru ca avem un frumos…pisoi 😀
ApreciazăApreciază
anowen:
Esti bland in exprimare! 😀
ApreciazăApreciază
dd
Banuiesc ca-i adoptat 😆
ApreciazăApreciază
dd
Pe 20 avem petrecere. Daca va trece prin minte, sunteti bineveniti.
ApreciazăApreciază
Papa, wonderful pix, comme d’hab’… 🙂 De-abia astept sa te muti la 4-5h-drive de mine, vorba olandezilor:”toti avem 2 patrii, a noastra si Franta!” 🙂
ApreciazăApreciază
mel
Toti cu exceptia mea care voi avea trei 😆 Get ready, I’m coming, sis! 😉
ApreciazăApreciază
Frumoase locurile pe unde ati umblat! frumosi sunteti si voi! 🙂
ApreciazăApreciază
Blue
Noi ne-am mai ofilit, ca de, pe aici a cam venit toamna 😉
ApreciazăApreciază
Misto poze.
ApreciazăApreciază
Traiane
Locurile sunt si mai si
ApreciazăApreciază
Avem si noi coane, avem si noi…
ApreciazăApreciază
Traiane
Pai cine-a spus ca n-aveti?
ApreciazăApreciază
Papa, can’t wait sa „bucatarim” împreuna retete comune, eh?!… 😉
ah, teutonii au o expresie:”a trai ca un zeu în Franta…” – ceci explique cela, QED… 🙂
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/10/08/cina-franco-romana/
– – –
vezi si prânz „charentais”, prego… bon appétit & cheers! 🙂
ApreciazăApreciază
mel
Aha, ajunsesi patroana! Felicitari si vint din pupa! 😉 Cit priveste papica, eu am executat un curcan, ca asa e obiceiul „pamintului” de Thanksgiving, dar contrar acelui obicei, l-am pregatit mai altfel. Un aspic de dinde 😉 adica o piftie de curcan 😆 ciorba acra si preptula la cuptor. Iar din piept am facut citeva cordon bleu 😉
ApreciazăApreciază
Thanx Papa! I do recall the turkey day(s)… 🙂 La noi, curcanu’-i cea mai ieftina carne „zburatoare”, dar considerat(a) fad(a)… Puiu’ fermier, ratza si bibilica rule and rock… Ah, piftie de curcan… any time, cu putin hrean! 🙂
ApreciazăApreciază
papa:
Cum bariera genetica dintre Felidae si Homo Sapiens a ramas de netrecut, raspunsul este: da, pisoiul este adoptat 😀
Sansele sunt foarte mici ca noi sa ne aflam in the The Big Smoke, insa iti multumim pentru invitatie anyway.
ApreciazăApreciază
mel
Nici aici nu costa cine stie ce un curcan. De fapt bestia asta a fost doar vreo $3.28/kg. Mai ieftin de atit nu cred ca se poate. 😉 Nici rata nu-i scumpa, in alimentare. Cred ca e vreo $12, pentru ca astea sunt ca garda nationala. Toate de aceeasi greutate, inaltime si latime. Cred ca-s facute cu sublerul 😆
ApreciazăApreciază
dd
Glumeam, desi sa stii ca i-am auzit pe multi vorbind la telefon cu pisicuta lor 😆
Referitor la petrecere, mai bine Big Smoke decit Big Earthquake 😉 Sper ca nu v-a produs vreo paguba sau vreo sperietura, ultima bitiiala.
ApreciazăApreciază
Frumos, boierule! :))
ApreciazăApreciază
papa:
Fiecare cu…pisicuta lui 😀 Cutremurul s-a simtit serios insa nu au fost probleme.
ApreciazăApreciază
virusache
Bine ca te revad coane, sa-ti transmitez ca somonul o arde amonte 😉
Vreau sa-mi dau rendez-vous cu o somonoaica, ca sa-si depuna icrele in borcanul meu 😉
ApreciazăApreciază
dd
Ei afla ca la paragraful asta n-am cum sa nu-ti dau dreptate, oricit ti-as fi de impotriva (dpdv religios) 😆
ApreciazăApreciază
Papa, à propos de zburatoare, în ultimii ani gâsca a devenit populara(LOL!), dar se gaseste doar înainte de Craciun, desi regiunea-i plina de gâste pentru foie-gras, ce-i net superior celui de ratza, mult mai rafinat… 🙂
– – –
ceva simplu, rapid, usor: 🙂
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/10/12/my-last-night-chicken-breasts-with-mango-slices/
ApreciazăApreciază
papa, nu v-ati ofilit, sunteti foarte bine 🙂
ApreciazăApreciază
mel
Ma surprinde ceea ce spui. La noi „gisculitele” se gasesc tot timpul anului 😆
ApreciazăApreciază
Blue
Bine am fi noi, dar anii trec, lua-i-ar toti dracii de ani! 🙂
ApreciazăApreciază
Hai Romania! … Ca vin portocalele!
ApreciazăApreciază
Papa… 😉 🙂 =)) Love u, too, fratello mio! 🙂
– – –
hey, come on, capu’ sus si bustu’-n fatza, viata începe la 50 ani… 😉
– – –
voilà a Japanese lunch… halesti raw fish? 🙂
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/10/14/delicious-japanese-lunch/
o sa pun de-o pizza à la Mélanie asap… 😉 You’ll be kindly invited, of course… 🙂
ApreciazăApreciază