Greu sa faci din drama, satira si sa si placa, dar voi incerca, asumindu-mi toate riscurile. Ce m-a dus cu gindul la Traviata, a fost acel cuvint, tuberculoza. Dar pentru ca n-am vrut sa fie o expunere banala de wikipedia, am decis s-o tratez intr-un stil, nonconformist. Asadar, una donna traviata, probabil cea mai accesibila opera compusa vreodata si ca atare, cea mai populara si, evident, iubita de marele public. Opera a fost compusa de Verdi pe un libret scris de Piave si inspirat de „Dama cu camelii” a lui Dumas fiul.
Pe scurt, Violetta, o curtezana in Parisul inceputului de secol XVIII, buna, dar cam bagaboanda si care si-o tragea doar cu seniori avuti, se indragosteste de Alfredo. Asta, un tinerel de familie buna, cade-n limba dupa duduia respectiva si se muta cu ea undeva la dracu, la tara, dar nu departe de Paris. Aflind de concubinaj, tatal lui Alfredo, Giorgio Germont, om cu prejudecati si mindrie de familist, ii baga o vizita domnisoarei si-i spune cu frumosul, ”fa tirituro, lasa-l dracu pe fi-meu in pace si tunde-o la babalicii care te-au intretinut pina acum” (clipul de mai jos surprinde exact acest dialog). Violetta se da de ceasul mortii, si la figurat, dar si la propriu, pentru ca suferea de tuberculoza, insa pina la urma se supune si-l paraseste pe junior. Asta, cind se vede abandonat ca o zdreanta, suiera si pufneste ca locomotivele cu aburi. Din acel moment ura ii intuneca mintile si-o tine numai in petreceri si desfriu, ca orice gaozar. Acum, sincer sa fiu, nu stiu daca chiar dorea s-o intilneasca pe Violetta, pentru a o violenta si a-i violeta vreun ochi sau chiar pe amindoi, dar uite cum se-ntimpla ca intr-o zi, o intilneste la un soiree, unde golanca aparuse cu un pensionar mai baron si mai plin de lovele. Bag sama ca daca s-ar fi combinat cu un student amarit, ca Mimi din Boema, i-ar fi stat in git. In fine, are loc o mica altercatie si Alfredo, dorind sa se dea cocos, ii arunca-n fata, si de fata cu toata lumea, o caramida de parai. Cu alte cuvinte „na fa si hai sa ti-o trag!” pentru ca el asta vroia sa demonstreze, ca ea se frige pe bani. Violetta, injosista, cade pe jos, desi n-o impinsese nimeni, iar martorii scenei, sar cu gura pe el, ca de ce e mitocan si dobitoc. Ei si atunci apare coarda aia batrina de Germont, care asistase la figurile cocosului de fiu-sau si-i urla, c-o voce baritonala, ca asa cerea libretul, ”cine injoseste o femeie, indiferent de statutul ei, e un bou” La faza asta, boul, care nu mai era cocos, isi da seama c-a fost magar. Iar injosita, care nu se ridicase de pe jos, ii cinta, ca sa-i demonstreze ca e si fazan pe deasupra, ca el nu va pricepe niciodata cit de mult l-a iubit ea, din cordul ei. Boul, rupt de remuscari, incearca sa-si puna cenusa intre urechile alea de magar, dar de fazan ce era, devine penibil. Ma rog, in final sarmana Violetta il iarta pe Alfredo, care se dadea de ceasul mortii, in timp ce ei tocmai ii sunase ceasul, in felul asta rezolvindu-se pe cale amiabila toate diferendele din familia Germont.
Drama este arhicunoscuta, iar ariile acestei opere sunt probabil cele mai frumoase si cele mai fredonate din intreg repertoriul acestui gen muzical. Cele pe care le-am ales, Pura Siccome un Angelo si Un di quando le veneri (3:57), nu sunt atit de populare, dar sunt la fel de pline de intensitate si cu linii melodice care te pot emotiona mai mult decit o femeie goala. Sunt absolut convins ca nimeni nu va fi surprins de faptul ca am ales clipul cu Angela Gheorghiu, in rolul Violettei, cunoscut fiind faptul ca-i apreciez toate calitatile, si dupa cum se poate vedea are destule, si vocale si mai de tot felul. Leo Nucci se joaca de-a batrinul Germont.
Unde mai puteti citi istorioare din Duzina de cuvinte”:
psipsina
http://pisica07.wordpress.com/2011/02/19/duzina-de-cuvinte-inima/
redsky
http://redsky2010.wordpress.com/
altcersenin
scorpio72
vero
virusverbalis
ApreciazăApreciază
papa, n-am știut în viața mea că traviata are atâtea personaje din regnul animal! 😀
te-ai grăbit cu postarea, man. mai e până la dooșpe…
ApreciazăApreciază
psi
Stiu ca m-am grabit, dar n-am vrut sa mai fiu ultimul care-o face (nu pe Violetta 😀 )
ApreciazăApreciază
a mai postat careva? ia să văz….
ApreciazăApreciază
psi
Nu stiu, da-i astept sa se anunte
ApreciazăApreciază
io, în cinci minute????
ApreciazăApreciază
Gigli,
dom’le asta imi trebuia mie avance de weekend…….sa
dau apa la soareci de mila-sila parashutei care era bolunda de tbc la polmoni ? Pacat ca Fleming n-a trait pe vremea ei
sa-i bage pe buci „o jectie cu picilina”( cum se esprima
boborul din Codrii Vlasiei)sa scape biata jartea de scuipat
her own blood pa parchetu frecat cu ceara.
Cata civa mai vesel cu Celentano sau Romica Puceanu, te
rog fain.
ApreciazăApreciază
psi
Bine, vin sa te citesc
ApreciazăApreciază
=)) E distractiva varianta.
Oare Violeta ce ar fi? Pupaza? 😉
ApreciazăApreciază
Don Romica
S-avem pardon coane, da’ cum nici Celentano si nici Puceanca nu sufera de maladia respectiva, nu aveam cum sa-i introduc in post. DE drept ca le-as fi putut crea ceva roluri in opera. Uite ca nu m-am gindit 😆
A, deja stiu unde o bagam pe Puceanca. Aspeta un atimo!
ApreciazăApreciază
Nea Romulus, apoi nu e chiar asa usora chestiunea cum zici matale… acolo e iubire, e drama, domne… e sacrificiu, ce stii matale… 😉
ApreciazăApreciază
Noi siamo zingarelle, cu Puceanca in rolul principal 😆
ApreciazăApreciază
Strigo
Nea Romica e un mucalit si jumatate, american, de! 😆
ApreciazăApreciază
Strigo
Nu, Violetta e gisculita 😉
ApreciazăApreciază
Opera asta cred ca e singurul loc unde tiganii sunt asociati cu spaniolii, nu cu romanii sau ungurii 😆
ApreciazăApreciază
deci să bifăm: avem o gâscă bolnavă de tbc, un fazan, un măgar, un bou, o cornută, că-i pusese gâsca și coarne, se presupune, și pe nenea verdi care iubea damele cu camelii. sau nu? nu, nu… o iubea pe giuseppina, am încurcat florile, ăăăă… animalele… pfaaaaaa. o cămilă n-avem? cred că signor tata lui alfredo ar avea moacă de dromader din profil. mie așa-mi pare la ora asta…
ApreciazăApreciază
Papaglio si in Carmen 🙂
ApreciazăApreciază
Strigo
Reson! Si in Carmen.
ApreciazăApreciază
psi
M-ai intors upside down cu poezia ta
ApreciazăApreciază
Strigo
Nu ca ar conta, dar nu ti-e mai usor cu papa decit cu papaglio, care nu suna a nimic? 😆
ApreciazăApreciază
A postat si redinsky 😉
ApreciazăApreciază
Ba da, ar fii mai usor. Mie papagigli nu imi suna a nimic, pana ai scris cum a devenit „papagigli”, dar deja ma obisnuisem cu papaglio, care mi se parea mai usor ca papagigli 😀
Papaglio mi se pare ca se potriveste cu masca ta 😉
ApreciazăApreciază
Papaglio, oaaai, e interesant de unde te citeste lumea 🙂
ApreciazăApreciază
papa, sorry, cuvintele s-au așezat, așa cum o fac de fiecare dată, singure. 😦 😦 😦
ApreciazăApreciază
strigo
😀
Salom alehem!
ApreciazăApreciază
psi
Lasa vrajala ca nu tine. Aia e lucratura, nu hazard 😛
ApreciazăApreciază
papa, îți spusei cum scriu. de fapt habar n-am cum scriu. poezia fu scrisă dimineață la cafea in few min… pe cuvânt.
scuze pentru absență, o să dispar acum, puțin.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
[…] Papagigli https://v2valmont.wordpress.com/2011/02/18/duzina-de-cuvinte-la-traviata-satirizata/ […]
ApreciazăApreciază
Unde esti tu Verdi,Doamne? Haide,ca ma facusi sa rad la prima ora..! :))
ApreciazăApreciază
[…] Duzina de cuvinte – La Traviata, satirizata […]
ApreciazăApreciază
[…] https://v2valmont.wordpress.com/2011/02/18/duzina-de-cuvinte-la-traviata-satirizata/ […]
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
esti nebun si tu, clar! 😀
ApreciazăApreciază
e,dar te-am lasat pe tine sa ii zici ,geo :))!
ApreciazăApreciază
😆 mda, i-ai facut varza si pe astia! mai sa zici ca-i voba despre „o curva care moare de oftica” si rezumai la fix!
ApreciazăApreciază
[…] https://v2valmont.wordpress.com/2011/02/18/duzina-de-cuvinte-la-traviata-satirizata/#comment-23007 This entry was posted in amintiri, reflectii and tagged amintiri, ochi albastri, par alb, pirueta, provocare, visare. Bookmark the permalink. ← Personalitati cu clasa: Sofia Vicoveanca Like6 bloggers like this post. […]
ApreciazăApreciază
Buna fetelor!
Adica ce vreti sa spuneti, am exagerat cu ceva? Ia, sa v-aud! 😆
ApreciazăApreciază
Suferea de tuberculoza? 😦 Noa.
ApreciazăApreciază
mai…nu! dar daca exista o varianta poetica,trebuia sa fie si una papala directa,nu? :))
ApreciazăApreciază
Pacatoaso
Cind cinta nu-ti dai seama, da’ am vorbit eu cu doftoru’. Are sigur. 😀
ApreciazăApreciază
scorpiuto
cred ca varianta mea o sa-ti placa mai mult, dac-o pun pe muzica 😀
ApreciazăApreciază
Chelsea a sugizat-o encore une fois. Daca Ancelotti nu-si da demisia in urmatoarea jumatate de ora, il dau afara, cornuto!!! 😀
Mai nou am auzit ca Roma saliveaza dupa el. Bleah!
ApreciazăApreciază
papa, azi am ras toata ziua, asa ca, aici ziceam ca e cireasa de pe tort. Merge satira, si asta pentru ca ne place Verdi. Stii, daca ma ocupam un pic de duzina asta, cred ca ai fi avut surpriza s-o gasesti tot pe Violeta cu tuberculoza ei, in text. Cum nu cred in coincidente, nu stiu ce-ar putea fi, ca ne si plac cam aceleasi parfumuri… 😉
Felicitazioni!
ApreciazăApreciază
Mirela
Bag sama ca se-ntipla chestii telepatice care incep sa ma puna pe ginduri 😉
Grazie mille, cara!
ApreciazăApreciază
papa
”fa curvo, lasa-l dracu pe fi-meu in pace si du-te-n mortii ma-tii la babalicii care te-au intretinut pina acum”
bah, asa era in libretul original. 😆
ApreciazăApreciază
anowen
Ma tu ai impresia ca-mi spui vreo noutate, or what? Sau mi te adresezi mie, sperind sa citeasca altii? 😆
Stiam si eu cum am scris prima oara, asta vroiai sa aduci la cunostinta cititorilor? Pai de ce nu intrebi, ca sa nu mai pierzi timp cautind ace. Te mai si prafuiesti 😀
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază
virus
Asa domnu’ verbalis, ca ma luasem de ginduri. Trec sa va citesc, mintenas 😉
ApreciazăApreciază
papa
ba sa te sparg io pe tine la nara, ca te-ai sculat cu fata la cearceaf. ambele variante m-au distrat. din partea mea poti sa repeti cat vrei, ca mie-mi face placere sa le citesc. 😆
ApreciazăApreciază
anowen
Mai te pomenesti ca tu oi fi memorat paragraful! 😆
Bine, las-o! 😛
ApreciazăApreciază
deocamdata va salut ! 🙂
ApreciazăApreciază
mala
Deocamdata nu faci rau 😆 Salut!
ApreciazăApreciază
[…] puzzle-ul vostru se întregeşte, capăta un sens şi în final va fi un adevărat peisaj din care nu va lipsi nimic, pentru că veţi găsi toate piesele, chiar şi pe cea în care chipul vostru radiază […]
ApreciazăApreciază
‘ce nu ne-ai spus, bre, că ne duci la Grădina Zoologică varianta americană, că mă îmbrăcam și eu mai gros’! Numai acolo le arată boi, vaci, gâște și alte animăluțe din bătătura omului, să știe și copchii americani de unde le vin ouăle, carnea și alte alea de le bagă pe sub nas.
ApreciazăApreciază
[…] La Carcassonne trăit-au ai Domnului copii, În straie albe ei umblau prin castel, Erau conduşi cu cinste de cel mai bun din fii, El era Raymond Roger conte de Trancavel. Se spune că în timpul lui Charlemagne, oştile acestuia atacau cetatea, stăpânită la acea vreme de o prinţesă numită Carcas. Şi după un îndelung asediu, când atacatorii se aşteptau ca oştenii din cetate să piară de foame, prinţesa aruncă, în derâdere, ultimele provizii peste ziduri, făcându-i să creadă că tot asaltul este în van. Descurajate, trupele ce-nconjurau cetatea pleacară. De bucurie, prinţesa a poruncit să se bată clopotele cetăţii. Carcas sună! Carcas sonne!” Un loc in care te simţi undeva departe, şi ieri şi azi deopotrivă, dorind să te întorci acolo. Eu voi recuceri Caracssonne-ul. Prima dată fost cu amicii de-atunci, la o altă vârstă, alte idealuri …poate…De aceea, acum vreau sa merg împreună cu ai mei doi dragi. Ştiu că Enya are acel simţ aparte de care pomeneam, îmi seamănă , vede mult mai mult decât ceea ce îi e la îndemână şi are o imaginaţie absolut debordantă. Va iubi Carcassonne pentru ceea ce este, nu doar pentru turismul care se face la greu acolo. Dar şi pentru asta, contează să-ţi placă tot, dacă eşti în vacanţă în Franţa…mon amour! Va ştii secretul, ca şi mine, va trăi Cracassonne-ul ca pe o poveste ştiută mereu şi redescoperită împreună cu noi. Vom savura literalmente Carcassonne-ul. Un motiv în plus să aşteptăm cu drag vacanţa viitoare. Anglofili, italianofili şi francofili deopotrivă, lăsăm Londra-n aşteptare, lăsăm Irlanda, o altă mare dragoste, într-o şi mai dulce şi calmă aşteptare. Nu lăsăm Italia, nici Roma. Mai sunt câteva luni bune, dar azi mi-am amintit de Carcassonne. Să nu uit: toate sunt excelente acolo, mâncarea, deserturile… dar vinul!!! Se spune că aici se face cel mai bun vin din lume! Cel din Carcassonne! Şi nu sunt băutoare, acasă nici nu gust. Măi să fie, totul e posibil la Carcassonne! […]
ApreciazăApreciază