Primii ani de facultate, Papa i-a petrecut, printre altele, si la piscina Lido. Situata in buricul Bucurestilor, piscina si terasa restaurantului, devenisera locul preferat al protipendadei, in timpul verii si-n lipsa aerului conditionat. Cum preturile erau foarte piperate, pentru vremurile respective, era absolut imposibil sa te ciocnesti de sindicalisti pe marginea piscinei. Artisti, scriitori, VIP-isti, odrasle de nomenclaturisti, bisnitari si straini, cam asta era clientela obisnuita a asezamintului.
Cum amicul si colegul de grupa a lui Papa, locuia la o aruncatura de bat de Lido, zilnic, pe la 10, Papa trecea, il salta de-acasa si “piscina” ii chema tot restul zilei.
Intr-una din zile, cum stateau ei tolaniti la soare, urmarind bronzul gagicilor, in zonele de contrast, observa el ca una cam la fo 45, se uita cu insistenta la ei.
“O stii p-aia?” intreaba Papa, putin descumpanit de interesul fetei.
“Nu, ba, de unde dracu s-o stiu? Dar vad ca i s-au lipit ochii de slipul tau”
“O fi fo prietena de-a maica-mi, ca profesoara, sigur nu ne e.”
“Prietena pe dracu, mai degraba fo prietenoasa de virsta maica-ti. Baga-te, ca-i loc gramada!”
“Ce sa-i zic, ba, ca sa mor daca-mi vine fo vrajala. Creierii mei sunt programati pina-n 25. Hai, 30, dar fata e sarita bine de limitele mele″
“Ba, asta-i dilema ta? Nu vezi ca-i deja vrajita?”
Papa era totusi retinut de-o singura chestie, virsta, ca de buna, era buna-n draci. Tipa avea si-o figura distinsa, de doamna, nu de borfet, ceea ce-ti taia oarecum din dezinvoltura abordarii. Basca faptul ca era cu inca o pereche cam de acelasi leat cu ea. Adica ce sa faca Papa? Sa se duca la ei si sa spuna “va rog sa ma scuzati ca va deranjez, dar as dori s-o fut pe doamna” si s-o si arate cu degetul pentru a nu crea confuzii?
E si cum se gindea Papa cu intensitate la tot felul de strategii, numai ce zareste subiectul ridicindu-se de pe chaise longue si indreptindu-se spre dusuri. Dusurile si garderoba erau, daca priviti poza de mai sus, in gaua aia neagra si patrata din spatele piscinei. Papa, hop si el dupa ea, dar numai cu ochii, ca picioarele parca-i paralizasera. Noroc ca din capul scarilor, care coborau spre dusuri, gagica se intoarce si se uita insistent si semnificativ la el. Devenise clar si pentru un nevazator ca e pusa si ca fata n-avea loc de perechea cu care venise, pentru a declansa atacul nimicitor de cugar…versat.
“Minca-ti-as, e pusa!” exclama si papa, la rindul lui, indreptindu-se catre obiectiv cu tupeu si prestanta de matador. Drept rasplata, primeste un numar de telefon si un mesaj verbal
“Buna, ma numesc X. Din pacate nu putem sta acum de vorba, dar ne-am putea intilni, sa zicem pe la 4, jos la Sala Palatului”
“Iar eu ma numesc Papa si-mi pare extrem de rau ca nu putem „intra in mai multe detalii” chiar acum. La Sala, unde!?”
“ In fata filateliei, daca bineinteles nu ai alt program. Uite, asta-i numarul meu de telefon, daca te razgindesti”
Alt program? Razgindit? El ar fi plecat, inca din clipa aia…
“Ce-a zis ba?”
“Ce sa zica? Diseara i-o trag. Ne intilnim la 4, jos la Sala”
” La 4? Ce dracu ora de babardeala-i aia? Esti nesanatos, la ora aia puteti traspira si fara fut”
“Mmmda, la asta nu m-am gindit, da’ chiar daca ma gindeam, tot as fi acceptat. O avea si ea vreun dus prin casa”
„Ce-as mai ride sa te duca pe-o banca-n parc, ca pe militari in termen” mai zise el si incepu sa rida ca boul.
In fine, oricare ar fi fost ora, Papa era macinat de dorinti. Si nu era vorba de fut in sine, ca d-asta nu ducea lipsa, ci de faptul ca tipa era prima lui purie. Doamne, cit isi dorise una! Mai avusese el cugari, pe litoral, dar toate in jur de 30.
Cind batu de patru fix, Papa deja trecuse-n revista toate colitele din vitrina filateliei.
Apare piesa. Wow! Imbracata arata si mai paralizant. Papei ii intrase si limba in erectie. “Cred ca ti s-a parut ciudata ora”
“Depinde unde mergem” zice el, vadit incomodat de limba, dar totusi cu tupeu.
“La mine”
“In cazul asta, n-ai fi putut alege o ora mai potrivita” Ea a ris insinuant, insinuarilor lui, l-a luat de brat si-au plecat in jos spre Cismigiu.
Statea in blocurile cu 3 sau 4 etaje de pe Victoriei, chiar la intrarea-n parc. L-a servit cu un cognac, cu doua si apoi i-a tras-o cit pentru o sticla intreaga, de-a plecat saracu’ impleticindu-se spre Athene Palace, dar cu un zimbet larg, aproape de jur imprejurul capului. Fata era de filme porno, fara discutie. Adica nu avea niciun fel de reticenta. L-a futut si s-a futut cam in tot ce se putea si pe unde se putea, incluzind dusul, ca de acolo au inceput. As putea sa va dau multe detalii, dar sunt convins ca nu va voi spune vreo noutate.
In Athenee Palace, toti aflasera de aventura papala si-l asteptau ca pe Vlahuta, sa le povesteasca impresiile de calatorie si cit de pitoresti au fost peisajele si declamatiile doamnei. Dupa ce a terminat de raspuns tuturor intrebarilor, a fost rugat sa le prezinte si lor ” Romania Pitoreasca”. Cum Papa era un tip generos, nu i-a putut refuza. Din pacate, ”Romania” a refuzat categoric grupurile de turisti, ceea ce i-a dezamagit profund pe amicii lui, dornici sa viziteze si ei Pestera Muierii.
aham. deci am aflat și eu de ce emigrează lumea. bun și-așa. 😆 mare craidon ai mai fost… ce-o fi fost la plecarea ta, tot o vale a plângerii.
ApreciazăApreciază
piscina libido
ApreciazăApreciază
mai bine pizdicina lilililibido
ApreciazăApreciază
psi
Pe vremea cind calculatoarele erau cit peretele, cam toti eram crai si craiese 😆
ApreciazăApreciază
anowen
vad ca ai treaba 😆
ApreciazăApreciază
papa,
ce-ar fi acum sa apara superbunicutza de acum 35 de ani sau cat or fi, deci ma rog, o femeie adevarata, in toata splendoarea ei la cele 80 de primaveri, batute pe muchie si sa te invite la ea, tot in acel apart din Calea Victoriei, cuibusorul vostru de nebunii, asaaa…. in amintirea vremurilor de mult apuse. 😆
OOOAAAAUUUU, Cooool!
ApreciazăApreciază
Emiru
Bai, tu chiar nu stii ca barbatii sunt atrasi de virste invers proportionale cu virsta lor? 😆
Offf, toate trebuie sa vi le explic, inocentilor! 😀
ApreciazăApreciază
papa…și nu era fain? 😉 calculatorul… că de el vorbim 😆
ApreciazăApreciază
Mi-e si frica sa ma gandesc: iti dai seama ca te indrepti cu pasi mici si repezi catre pedofilie 😆
ApreciazăApreciază
[…] Aurora, Scorpio, Andi Bob, Buimacii, Carmen Negoiţă, Cati Lupaşcu, Redsky, Cella, Cristian Dima, Daurel, Dispecer, Flavius Obeadă, Gabi123, Gabitzu, papagigli, Gabriela Elena, Gabriela Ilieş, Gabriela Neagu, Gabriela Savitsky, Giana, Iulia Diana Mihai, Link Ping, Melami, Adela, Se-cret, Se poate, Teo Negura, Theodora, Umograf, Vania, Veronicisme, Virtual Kid, şi Zamfir Turdeanu’. […]
ApreciazăApreciază
Emiru
Ho bai, unde te poarta imaginatiile alea dobrogene? Doar noi fi crezind ca-n copilarie am fost necrofil 😆
ApreciazăApreciază
psi
Era fain, cum nu! Mai ales craiesele de la Centru de Calcul din Amzei 😉
ApreciazăApreciază
Pai si..cum a ramas cu ,,Romania Pitoreasca””?
Doar o data si gata?..hmmm
ApreciazăApreciază
O data, ca papa, darnic din fire, a vrut s-o faca posta pe la prieteni. Si doamna, era totusi o doamna, nu se cadea, nu na n-ar fi agreat ideea 🙂
ApreciazăApreciază
scorpiuto
Parca era vorba de piscina Lido 😆 Dar ca sa-ti raspund la intrebare, nu, a fost o relatie sporadica, dar ineditul se consumase, asa ca ce rost ar avea rememorarea banalului? 🙂
ApreciazăApreciază
Ce rautacios a sunat ,,rememorarea banalului”..bad boy! :))
Si ce ma enervezi cu provocarea pentru sambata..hai si cu aia de luni…
ApreciazăApreciază
scorpiuto
De ce rautacios? Ar fi banal din punctul vostru de vedere, al cititorului sa cititi acelasi lucru repetat de trei-patru ori. In ceea ce ne priveste pe noi, protagonistii 😉 , a fost doar o relatie eminamente sexuala, pentru ambii. Nimic mai mult.
Ce-i rau cu provocarile respective? Prima e ca oricare alta, iar a doua, asa cum i-am spus si psipsinei, poti trata probleme de nationalism si dragoste de tara. Cine-ti impune o anumumita specie de iubire?
Si inca ceva, iti reamintesc faptul ca sunt binevenite posturi mai vechi si care se adapteaza subiectului, asa ca nu te mai enerva din nimic 😉 pup u
ApreciazăApreciază
papa, Valentine e ok, eu nu fac fițe, accept mai puțin kitsch-ul aferent, dar pe ăla știu să-l evit, că-s deșteaptă și am simț estetic. Sărbătoarea, cu pupături, ciocolată belgiană la greu și trandafiri parfumați, am agățat-o și nu-i mai dau drumul. E dreptul și cheful meu! 😉
Vorba ta, ”poti trata probleme de nationalism si dragoste de tara. ”!
Iubim, ce mai! 🙂
ApreciazăApreciază
Mirela
Eu am mai spus-o pe un blog, unuia care parea tare inversunat cind venea vorba de sarbatori importate. Atita timp cit e ceva frumos de sarbatorit, poate veni de oriunde. Pe de alta parte, consider ca mai bine sa imprumutam de la americani o sarbatoare frumoasa decit sa impartasim un razboi odios 😉
ApreciazăApreciază
mi-am mai lămurit ceva: „cântarea româniei” era bună o singură dată. rememorarea banalului e cea care m-a făcut să nu-mi placă manifestarea aia. acum ştiu! 😆
ApreciazăApreciază
psi
Iar eu n-am inteles nimic din ce-ai spus. 😛 Cine-a „cintat” „Romania”? 😀 Si cine a spus ca era buna o singura data? Eu nu, ba mai mult, am spus ca am mai avut citeva „vizite de lucru” 😉
ApreciazăApreciază
papa, cântarea româniei era festivalu ăla de ne târa să ne dezvăluim talentele pe care nu le aveam de altfel întru proslăvirea fiului iubit al poporului… remember?
la aia făceam referire.
ApreciazăApreciază
psi
Ei, stiam eu Cintarea Romaniei, dar te stiu pe tine maestra in metafore, asa ca nu stiam incotro s-o apuc 😉
ApreciazăApreciază
no, chiar nu eram metaforelu de serviciu today, deşi mă bate un gând să mai scriu la poezeaua de ieri… sunt însă niţel leneşă azi. doar ce am mutat poveştile scrise de la provocările tale. se vor numi „poveşti din labirint” şi dacă tot se continuă să fie în acelaşi loc…
ApreciazăApreciază
Mi-a placut continuarea ta de la Buimaci. Mistoaca!
ApreciazăApreciază
ti-am spus ca uneori nu mai am rabdare sa iti citesc intreb postul ?
ApreciazăApreciază
Nu, nu mi-ai spus. 😀
ApreciazăApreciază
Mai era ,parc si revista Cutezatorii
ApreciazăApreciază
Zicu si Papp rateaza de la 11m si Romania o ia de la Ukraina. Jucam miine cu Cipru. Pacat, n-au jucat chiar rau
ApreciazăApreciază
vv… era și arici pogonici, dacă îmi amintesc eu.
papa, poezia e și la tine, în postul cu conace. 😉 ar mai merge ceva lucrat la ea. mă gândesc…
ApreciazăApreciază
psi
Stiu, am amintit de buimaci pentru a sti la ce ma refer
ApreciazăApreciază
Măi, dar ce pantofi beton are gagica aia din prim-plan!
Cred că era o precursoare de-a pitzipoancelor din ziua de azi! 😀
ApreciazăApreciază
slvc
O fi Lupeasca 😆
ApreciazăApreciază
De abia amu pricep io de ce am emigrat … hihihihi…
Mie mi-a placut textul. Daca la o prima privire am gandit: oaaa, ce lung e, apoi mi-a parut rau ca s-a terminat.
ApreciazăApreciază
Papa, nu-ş cum am ajuns la pagina asta,n-are importanță. Da știu că ești amuzant, e o adevărată bucurie să te citesc !
Savuroasă „aventura ” ! 😂😀😊
ApreciazăApreciază
Ce pot sa mai spun? Ma bucur ca ti-a placut si te asigur ca sunt si altele. Incearca „Cuca” 😉 Iar daca trivialitatea poetica nu te deranjaza, ar mai fi o declaratie adolescentina „AdoleSEXcenta”. Cum spun, daca nu esti vreo puritana, te va amuza 😉
ApreciazăApreciază
Sa încerc? Glumești, abia acum te-am descoperit cu adevărat! 😊
ApreciazăApreciază
Bun, care-s concluziile? 😉
ApreciazăApreciază
Papagigli, mă lași să te citesc ? Ce naiba, nu ai răbdare!
Vrei sa afli? 😊
Ei bine, ești tareeeee! 😉
ApreciazăApreciază
Offf, mi-ai luat o piatra de pe inima. Gata, acum ma poti citi linistita. Nu mai deranjez 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vrei o idee pentru Revelion? Citeste „Cina cea de taina”
ApreciazăApreciază
😊Mulțam fain!
Nici io pe tine, că sigur ai treabă cu bradu !
Io doar te „urmăresc ” !
ApreciazăApreciază