Prosti de buni, dar nu de bunatate.

Nuuu, nu la marinimie, darnicie, compasiune si candoare ma refer, ca astea-s incompatibile cu  fotbalul? Cind spun bun, care-le vra sa zica meserias, neica. Adica ala care pe ce pune mina creste. Afirmatia exclude femeile si in special pe cele paralizant de sexoase. Vorba e ca in fotbalul romanesc exista un fenomen foarte interesant, pe care nu-l pot pricepe nici futut. Sau tocmai de aceea. Ca sunt pusi pe liber antrenori, nu ma mira, ba mi se pare absolut justificabil, atita timp cit echipa joaca zgirci si pierde ce-ar trebui sa cistige. Asta nu inseamna ca toata vina  zace doar in teasta mister-ului. Mai zace si-n picioarele lipsite de talent si vigoare ale alora de se joaca de-a fotbalul. Dar pe cine sa dai afara ca sa redresezi situatia? Pe magazioner? Nu, si nici echipa, cit o fi ea de jigarita. Nu va hliziti ca nu-i vorba doar de Dinamo. In aceste cazuri extreme alegi un antrenor experimentat, dar si verificat, ii pui in vedere niscai obiective, un buget cu care sa-si peticeasca haita si-l trimiti la treaba. Bun, pina aici totul e limpede. Apele inse se tulbura cind dai afara un antrenor de prost si-l angajezi tot pe el, dar de bun. Adica unde dracu-i logica? Nu zic ca nu e, dar unde? Si asta nu se intimpla doar la Dinamo. Multe dintre echipele de frunte practicind reangajarile astea stupefiante. Si culmea bramburelii e ca tot ele alearga cu limba scoasa, de zici ca-s Gene Simmons, dupa aia pe care i-au dat afata ca pe niste masele stricate, de parca acum ar fi facuti din aur dentar. Pe mine unu’, asta ma depaseste. Adica de ce-ar fi Andone sau Piturca mai buni acum decit atunci cind au fost dati afara de aceiasi patroni? Ce merite deosebite au dobindit de cind au fost inlaturati cu suturi in cur? Au cistigat cupe, campionate, marturi la table, jackpot-uri in Casino-uri sau ce mama dracu s-a-ntimplat de s-au metamorfozat asa peste noapte in indispensabili, budigai si izmene? Cu Rednic aceeasi poveste. Azi il scuipa, miine-l pupa. Si tot in gura. E foarte adevarat ca n-am angajat sau demis in viata mea antrenori, dar intreb si eu, ca poate mi-o explica si mie careva acest fenomen paranormal. Adica eu dau un supervisor afara si dupa ce sta pe ajutor de somaj sugind la bere, alerg ca disperatul prin toata Canada sa-l reangajez, tot supervisor? Asta numai in filmele hollywoodiene cu timpiti se poate intimpla, cind ce-l mai tare razboinic zace renegat si neputincios prin cariere de piatra si puscarii, descompus de bautura, cu ficatu’ cit franzela, ca la un moment dat sa-si revina dintr-o data, nimicind armate intregi de vietnamezi paralizati de admiratie. Dar alea pina la urma sunt figuratii cinematografice, nu fotbal. Nu spun ca fotbalul ar fi lipsit de figuatie si figuranti, dar eu ma refer la afacere in sine si marturisesc ca nu-i pot deslusi tainele. Pentru ca daca ar fi sa-mi bat capul, tot nicaieri as ajunge. Adica Piti a fost dat afara pentru neputinta. Iar acum se spune ca e singurul care mai poate face ceva din Steaua. Deci, ar trebui sa deduc ca numai un neputincios in neputinta lui ar avea putinta de a face din neputinta echipei  Steaua, o putinta competitiva in Europa? Iar daca mai luam in discutie si situatia lui Dinamo, deja intram in metafizic!