Nu crocodililor, titlul n-are nimic de-a face cu pozitiile Kama Sutrei, nici cu football-ul american si nici cu vreun pasaj Biblic. E pur si simplu vorba de Studio 54 din New York si mai precis, de perioada anilor ’70. Nu, nu din America, ca pe atunci America era doar un vis frumos pentru noi, cei cu gind de duca. E vorba de anii ’70 petrecuti in Romania, unde viata de adolescent era dementiala, daca n-aveai opinii politice sau daca aveai si le pastrai pentru tine. Si cum eu n-aveam, ba s-ar putea spune ca faceam parte din tagma celor din imediata apropiere a privilegiatilor, am beneficiat de o adolescenta pe placul meu si-a multora ca mine.
Am ales acest titlu doar pentru ca tocmai am vizionat filmul pentru a en-spea oara si pentru ca acest Studio 54 a fost si va ramine un simbol al muzicii disco si-al acelor vremuri pe care am avut norocul sa le traiesc in direct. Spun asta, pentru ca eu viata am inceput s-o traiesc din plin, abea de prin ’70. Atunci pot spune ca am dat cu nasul, dar si cu capul (si nu de putine ori), de ceea ce parintii mei numeau „destrabalare”. O data cu liceul au inceput chiulurile, eliminarile, exmatricularile, inmatricularile, fumatul, alcoolul, beletristica serioasa, scandalurile in casa, noptile „pierdute”, bisnita si discotecile. Cu sexul facusem cunostinta mai devreme, ca asa sunt eu, precoce. Cu toate acestea, pina atunci consider ca fusese doar o labareala inocenta, dar din care era totusi sa ma aleg cu un papa mic. Tot atunci am inceput-o si cu discotecile. Dar s-o luam pe rind.
Terminasem a opta si cu un efort minim, intru la liceu. Liceul # 33 din cartier, pe care pina sa-l incep mai aveam de parcurs o vacanta de vara. In acea perioada si la acea virsta, combinatiile se realizau intre blocuri, unde ne petreceam mai tot timpul liber. Coincidenta, sau poate Nationalizarea, au facut ca natalitatea s-o ia razna prin ’55. Acest fenomen social de fut masiv al maselor, a facut ca marea majoritate a pustimii din blocurile OD1, OD2 si P1, din spatele „Favoritului”, sa fie cam de aceiasi virsta si extrem de numeroasa. Activitatile noastre principale erau cititul, fotbalul si gajurile.
Daca pe prima o faceam doar pentru a epata si-a face fata conversatiilor de la care nu ne puteam sustrage fara a fi aratati cu degetul, in schimb pe a doua o faceam din pasiune si dorinta declarata de-a deveni vedete. In privinta gajurilor, lucrurile erau diferite. Pe astea le traiam cu o intensitate frenetica si profunda, pina-n adincul sufletelor noastre incandescente. Si cum french kiss-ul fusese deja descoperit, ne trageam neica niste limbi in gura care, de atita pasiune, aduceau mai degraba a tubaje stomacale.
Intimplarea face ca doua tipeze, n-as zice frumoase sa te dea pe spate, dar bune rau si imbracate paralizant, care ne taiau pe toti la capitolul emancipare, ne-au atras atentia si interesul in mod deosebit, mai mult decit o faceau cele din leatul nostru. Bineinteles ca astea nu participau la jocurile noastre puerile de gaozari, dar le vedeam in fiecare zi plecind, venind si iar plecind, fara a sti unde, dar cu dorinta declarata de-a afla. Ei si cum incepusera sa-mi cam sfiriie calciiele, m-am apucat de investigatii in urma carora aflu ca fetele frecventau zilnic „Ligheanul” (strandul din Doctor Staicovici) si discotecile din centru’ Bucurestiului.
Asa ca, incep o campanie asidua de racolare a altor gaozari, pentru o descindere in locul in care toate gagicile se aratau doar in chiloti si sutiene. Cum am mentionat „tinuta sumara”, cum am umplut troleibuzul de musterii. Problema e ca tipezele erau intr-a noua sau chiar intr-a zecea, ceea ce ne definea pe noi drept mucosi. Dar spre deosebire de alti mucosi, eu aveam un mare atuu. Posedam un tupeu cit troleibuzul 84, care ne ducea in Doctor Lister, de unde ajungeam in Doctor Staicovici la strand. Cred ca la vremea respectiva aveam mai mult tupeu decit calitati, dar tocmai din acest motiv mi se cam rupea de ce zice unul si altul, atita timp cit eu aveam un scop bine definit in creieri.
Evident ca odata ajunsi la strand, nu ne-am asezat pina nu le-am gasit pe cele doua gratii. Cum le vad, cum dau navala, desi nu mai vorbisem cu ele pina atunci „Ah, ce placere! Ce faceti fetelor, m-asteptati de mult?” Evident ca tipezele ne-au recunoscut si ne-au trintit un „buna” indiferent, stinjenite de prezenta unui grup de putoi si putoaice (!?!) in preajma lor. Si dupa ce si-au rotit amindoua ochii-n cap ca stergatoarele de parbriz, si-au soptit ceva si-au inceput sa chicoteasca vesel, ridicindu-se in acelasi timp si indreptindu-se spre piscina. Eu, care numai de ochii lor jucausi nu-mi ardea, atent fiind la partea dezgolita a sinilor, la proeminenta sfircurilor infiorate de racoarea diminetii si la excitanta imbinare a picioarelor cu trupul, arunc in urma lor suficient de tare ca sa fiu auzit „ce bine va sta dezbracate! eu v-as tine asa o viata-ntreaga”. La care tipele se intorc spre mine cu niste ochi basedowieni cit sarmaua si bufnesc intr-un ris sincer cu care se si departeaza.
Dupa ce-au revenit, cred ca le-am facut capul avion, desi aparent se dadeau absente. Asta nu inseamna ca ma ignorau complet, dar desi rideau si-mi aruncau cite un raspuns sau o replica, o faceau numai cu capul intors, si privirea-n salcii. Evident ca la urmatoarea intrare-n bazin am fost prezent, stiut fiind ca in apa le poti palpa fara a risca vreun repros.
Chiar asa, de ce oare daca pui mina pe o tipeza, in apa fiind, nu se opareste asa cum ar face-o daca actiunea s-ar petrece pe uscat? Adica vreau sa spun ca le-am luat si-n brate si de tite si de cur, fara sa ma aleg cu vreo palma, oferindu-ma sa le destainui cite ceva din tainele inotului pe care-l stiam cit sa nu ma-nec, dar care lor le era complet strain.
In fine, spre surpriza generala, a celor care-mi urmareau evolutia cu interes, fetele au fost binevoitoare in apa si nu s-au aratat la fel de distante ca la primul contact. Dar n-as putea spune ca in continuare mi-au alocat atentia de care ma simteam indreptatit, ca profesor de-not. Ba mai mult, una dintre ele, s-a simtit lovita-n pudoare de palparile mele febrile si nu mi-a vorbit tot restul zilei. Chestiunea m-a lezat peste masura, dar asta doar vreo citeva zile pina cind m-am trezit rugat sa-i mai arat cum e cu bras-ul.
Curios lucru, de data asta n-a mai reactionat in nici un fel „sprijinului” meu, oferit benevol. Din acel moment am stiut ca situatia e sub control si ca-i doar o chestiune de timp pina va deschide picioarele … dupa cum cerea stilul bras.
Asa ca dupa vreo luna de asedieri continue si mozoleli interminabile, urmate de dusuri reci care sa-mi atenueze durerea sub-abdominala, reduta a cedat si asa mi-am putut infige victorios steagul, ca dorobantul lui Alecsandri, patind cearceaful ma-sii. Problema e ca atit ea cit si eu, eram novici in materie de futuri si cicluri menstruale, drept pentru care, ne ardeam pe unde ne prindeam, pina cind din virgina, era s-ajunga direct lauza. Noroc cu amica ei care avea un unchi vraci si care ne-a rezolvat abcesul, explicindu-ne totodata si cum e cu ovulatia.
Cert e ca o data cu inceperea liceului, am „inceput” si discoteca, a carei programa ma atragea mult mai mult decit cea de liceu, motiv pentru care am frecventat-o cu mai multa constinciozitate. Fetele „semnau condica” in discoteca Universitas din Schitu Magureanu si acolo m-au dus si pe mine pentru a-mi face ucenicia. Cum „Creata”, nepoata vraciului, era combinata deja cu Tony, unul dintre DJ, accesul meu in discoteca nu a intimpinat nici un fel de obstacol. Mai mult, m-am si imprietenit cu Tony si am ramas prieteni si dupa ce idilele cu cele doua gratii luasera sfirsit.
Va urma
Interesanta povestea, dar esti slab. Io am primul copil inca de cand eram clasa a saptea, ceea ce ma face ca peste tot sa-l prezint ca fiind fratele meu.
Stiam ca natalitatea a luat-o razna dupa decretul din ’68, dar, ma rog…
ApreciazăApreciază
anii ’70, din care am prins si eu ceva ca adolescent, cred ca au fost cei mai buni ani din intreaga perioada comunista si nu numai. Pacat ca anii ’80 n-au fost o continuare la nivel superior, ci dimpotriva. Muzica disco, a acelor ani, e reprezentativa pentru vremea aceea. O muzica mult mai accesibila decat a hipiotilor care i-au precedat sau mult mai melodioasa, fredonabila, decat genurile care i-au urmat, tehno, grounge, asta ca sa nu mai vorbesc de rahaturile care iau calea undelor astazi.
Cred ca nici nu mai exista discoteci in ziua de azi, ci numai „cluburi”, unde pe linga o vodca „saniuta”, vanduta ca smirnoff, poti achizitiona si niscai prafuri sau fumuri speciale. Unde pe linga fitzosi, vezi si saraci care economisc toata saptamana ca sa traga de un suc si sa fumeze nervosi un pachet de marlboro bulgaresc la sfarsit de saptamana si sa se laude luni catre alti fomisti ca au fost la clubul cutare si ca ce bine s-au distrat…pe melodia aia…madarfakar, ai gat iu daun
ApreciazăApreciază
boro
Bai ce nu intelegi tu e ca eu nu scriu pe bani si nici sa va las pe voi cracanati in admiratie. 😉 Nici nu conteaza daca spun adevarul sau daca voi credeti sau nu. Ce conteaza e ca eu imi satisfac placerea de-a scrie, iar voi pe cea de-a va distra, citind. Desi daca ma vei intreba peste 20 de ani orice amanunt din tot ce am scris pina acum, vei avea surpriza sa primesti aceeasi informatie. Asta ce-o fi insemnind? Ca le memorez de dragul vostru? 😀
Referitor la natalitatea din ’55, n-ai observat ca era doar o gluma? Doar nu crezi ca Nationalizarea ar fi generat-o, asa dupa cum am spus sau ca statistica mea era bazata strict pe cele trei blocuri din Drumul Taberei? 😀
ApreciazăApreciază
Hai bonjour de dup-amiaza! 😀
ApreciazăApreciază
Bai voi faceti parte din acelasi sindicat cu salubritatea si unele servicii sociale din Toronto? Ca si astia-s, de citeva zile, in greva 😀
ApreciazăApreciază
Cine te-a suparat asa de dimineata? 😆
ApreciazăApreciază
bai io am salopeta,se pune?sa stiu daca pot sta acasa
perioada anilor ` 80 a fost una infantila pt mine 😀
ca si restul anilor ,de fapt
asa ca despre `70, pacat ca nu i-am prea prins
ApreciazăApreciază
mara
Daca as fi fost suparat, nu m-as fi ris pe mine, asa cum am facut-o 😆
ApreciazăApreciază
mala
Pe de-o parte, pacat ca nu i-ai prins, dar pe de alta, mai bine, c-ai fi fost de virsta mea 😆
ApreciazăApreciază
boro
Nici optzecii n-as putea spune ca mi-au displacut, dar n-au mai exercitat aceeasi vraja. Poate pentru ca aveam alta virsta, alte figuri in cap, desi tot turbat eram si-atunci 😆
ApreciazăApreciază
Papa,
ce mult scrisesi!! Hai ca m-apuc sa citesc dar se poate face siesta pe textul tau? e de porc? 😉 😛 😀
ApreciazăApreciază
papa
😀 Veselule!
App de text, foarte interesant! 😆
ApreciazăApreciază
OK…bine ca-i cafeluta alaturi 😆
Ce mai faci tu,Papa? Cum e vremea pe la voi,ca noi ne topim p’afara 🙂
ApreciazăApreciază
mara
Sa nu-mi spui c-ai trecut si tu prin asta! 😉
ApreciazăApreciază
Elisa
Zici ca ti-a picat bine textul cu cafeluta? 😆
La noi e inca primavara. Noaptea 13, ziua 21. In rest, ce sa-ti spun? O petrecere, o balaceala, o plaja, o colonoscopie 😆
ApreciazăApreciază
salutare!
se pare ca in cazul marei si tacerea e un raspuns. Nu-i asa, papa?
ApreciazăApreciază
Emiru’
Bai, cei cu tine, te-ai fratuzit sau ti s-a-nrosit portocala? 😀
Mara are dreptul sa nu raspunda, desi mi-ar place s-o faca 😉
ApreciazăApreciază
gala
Pai cine se duce draguto la sanius s-agate gagici? Mie nu mi-a trecut prin cap. Am fost in schimb la patinoar, la Floreasca, pentru ca se purta, dar dupa ce-am dat cu noada de gheata de-am simtit ca ma despic, mi-am revizuit strategia si am ars-o doar la baruletul patinoarului, unde de fapt se aluneca mai usor pe panta dorita 😉
ApreciazăApreciază
papa
Aici, prezent! 😛
Mara raspunde sincer la orice! Si nu, n-a trecut prin asta pana acum!
ApreciazăApreciază
mara
Draguto, eu ca sa fiu sincer, banuiam ca esti suficient de precauta sa te-mpotrivesti inflamatiilor nedorite 😉
ApreciazăApreciază
papa
Pai eu nici n-am considerat-o o imflamatie! 😉
Doar se stie ca ma aprind foarte greu! (sa nu interpretezi 😛 )
ApreciazăApreciază
hai salut! 🙂
na, luati d-aici ca sa va treaca! 😆
ApreciazăApreciază
anowen
Ce sa iau bai? Nu sti ca-s la serviciu si aici nu pot lua decit bot 😀
ApreciazăApreciază
papa
o vezi tu acasa. iti trec si amintirile 😉
ApreciazăApreciază
anowen
p-asta trebuia s-o bagi cand fu vorba de circumcisi
papa
mi-am schimbat lookul, ca ala era cam demodat. Peruca aia mi-am luat-o cand am fost la Koln, la festivalul de care v-am tot povestit. Si cum n-am gasit rosu-galben-albastru, am luat rosu-alb-albastru, culorile Olandei. Numai ca toti care ma vedeau cu ea, imi ziceau „Alle, le France!” 😆
ApreciazăApreciază
emiru
da-te, bah, d-acilea… cu frantujii, bai??? nu-ti place libaneza? 😀
ApreciazăApreciază
mara
Sa nu-mi spui ca nu te ia flama cind o simti inflamata linga tine! Numai ca inflamata te pote inflama si pe tine, daca nu iei niscai antiinflamatorii 😆
ApreciazăApreciază
anowen
Bai, dar daca nu-l pot vedea, ce-ar fi sa mi-l descri tu? 😀
ApreciazăApreciază
Emiru’
Bai, arati ca de la Woodstock 😀
ApreciazăApreciază
papa
nimic! te lovesti pe la coate dupa aia. 😀 te las sa-ti imaginezi. cica te inflamezi mai tare asa.
ApreciazăApreciază
papa
Ce subtil ai fost! 😆
N-am de gand „sa ma inflamez” de la varsta asta! 😀 Doar d-aia s-au inventat antiinflamatoriile!
ApreciazăApreciază
anowen
Nu vrei, ai? Ti-e frica sa nu-mi jdrelesc eu coatele? Da ce sunt eu bai? Cercetas? 😀
ApreciazăApreciază
mara
Asa papusico, sa fi cumintica 😉
ApreciazăApreciază
mara
Pe vremea mea se inventase doar fusul si prezervativele care crapau inaite sa le-mbraci 😀
ApreciazăApreciază
ma bag la un somn cu vise erotice, ca arabii mi-au schimbat programu’ si de maine ma prezint in praf la 5. v-am pupat pa portofel! 🙂
ApreciazăApreciază
papa
Normal! 🙂
Acum exista n metode de antiinflamare! E chestie de civilizatie, comunicare si mentalitate, puncte la care Romania sufera inca mult!
ApreciazăApreciază
anowen
Ce-ti pasa? Vei munci pe racoare 😀
ApreciazăApreciază
mara
Erau si la vremea respectiva, dar cine mai avea timp de ele? 😀
ApreciazăApreciază
papa
Asta e partea a doua! 🙂
anowen
Munca placuta! 😀
ApreciazăApreciază
Ia luati d-acilea un banc, on-topic:
O fetita ii spune tatalui ei:
– Tata, mi-as dori o surioara.
Zambind, tatal ii replica:
– Frumoasa mea, dar tu ai o surioara. Dar nu o vezi pentru ca, atunci cand intri pe usa din fata, surioara ta iese pe usa din spate.
Micuta, ingandurata, ii zice:
– Vrei sa spui ca face precum celalalt tatic al meu?
ApreciazăApreciază
mara
Vaz ca s-a cam terminat cu ten_izmenele nostre. De bine ce credeam c-am pus-o de-o alta campioana 😆
ApreciazăApreciază
Emiru’
Asa e, nu te mai poti da-n barci din cauza copiilor 😆
ApreciazăApreciază
Emiru’
Pe unde-ai umblat in weekend?
ApreciazăApreciază
papa
Nu chiar! Sunt vreo 4 care oscileaza intre ele! Sunt cam inconstante!
ApreciazăApreciază
mara
Ba eu zic ca-s constant slabe cu sclipiri razlete
ApreciazăApreciază
papa
Cam ai dreptate!
ApreciazăApreciază
papa
weekendul asta am avut activitati casnice, ca doar ce m-am mutat aici in Delfzijl si stii cum e la casa noua, chiar si-asa cu chirie. De saptamana viitoare incep cu plimbarile, ca-mi vine si familia. Cu siguranta Bremen va fi o tinta viitoare, si evident fabrica de bere Beck’s de acolo.
Pentru fanii blogului tau o sa bag si un Hamburg, insa nu stiu cum sa fac sa n-o iau si pe fiica-mea in St Pauli. Trebuie facuta o comparatie intre RLD, Place Pigalle si St Pauli. Musai.
ApreciazăApreciază
Emiru’
De St Pauli nu stiam ca-i renumit in „doamne” 😉
Bai in Octombrie voi ajunge-n Frankfurt. Stiu ca-i cam departe de tine, dar daca te bate gindul, am sa-ti spun unde si cind ma poti gasi
ApreciazăApreciază
Daca e in weekend, vin. Serios. Poate ajung pana la Munchen, ca e Oktober Fest si vreau si eu sa ajung o data acolo.
ApreciazăApreciază
Emiru’
Nu stiu sigur, dar cred ca e de pe 25 pe 30. Am sa-ti trimit un mail cu detalii
ApreciazăApreciază
25 e duminica, daca e de sambata 24, cred ca vin, mai mult ca sigur
ApreciazăApreciază
Aflu diseara si-ti voi comunica unde si de cind
ApreciazăApreciază
papagigli, daca te-a cuprins melancolia iti recomand Grease cu John Travolta si Olivia Newton John. Cred ca este asemanator ca subiect cu Studio 54 al tau. La Grease actiunea se petrece prin ’50, deci si mai romantic. Eu n-am vazut nici unul din ele, doar pe Grease l-am „inchiriat”. Probabil ca o sa caut si Studio 54, e cel din ’98 cu pieptoasa Salma si voluptoasa Hayek? Ceva asemanator vad ca recomanda baietii The last days of disco, cu Kate Beckinsale de care m-am indragostit iremediabil inca de pe vremea cand se lupta cu licanii.
ApreciazăApreciază
In caz ca vreti sa ma cunoasteti
ApreciazăApreciază
Scuze ca v-am fentat dar aici chiar apar
ApreciazăApreciază
Bai Scufito,
Ca esti rosie nu ma deranjaza, oi fi si tu emotiva sau poate ca n-ai un Tampax sa-ti suga excesul de hematii, da’ ce-i nenorocirea asta de muzica? Daca asta te caracterizeaza, du-te draguto spre alte zari albastre. Daca nu, baga ceva care macar sa aduca cu muzica, ca dupa cum vorbesti, proasta nu esti 😉
ApreciazăApreciază
anowen
Buna araboaica, dar tot Arafat ramine febletea mea 😆
ApreciazăApreciază
Buna dimineata romanime! Wa za? 😉
ApreciazăApreciază
papa
buna de dimineata! cum dormisi? ai tinut libaneza-n gand? 😀
ApreciazăApreciază
anowen
Nu mai stiu coane ce-oi fi visat, ca pe la 3 m-a trezit Piratu si mi-a perturbat visarile 😀
ApreciazăApreciază
Post nou cu un subiect de actualitate 😆
ApreciazăApreciază
[…] sunteti curiosi in privinta celorlalte 54-uri, le puteti citi aici si aici si aici si in fine, […]
ApreciazăApreciază